Pestă

Ciuma sau pesta (lat. pestis = epidemie) este o boală infecțioasă deosebit de contagioasă, produsă de bacteria Yersinia pestis. În trecut, boala a luat forme de pandemie întinzându-se pe mai multe continente. În prezent, între 1.000 și 2.000 de cazuri apar la nivel mondial, în fiecare an, în rândul oamenilor.^[5]

Pestă
Specialitate	boli infecțioase
Simptome	febră[1] cefalee[1] vomă mialgie bubo[*][[bubo (inflammation of the lymph nodes)|​]] Șoc otrăvire[*]​ tuse hemoptizie erupție delir[*]​ hiperanemie[*]​ hemoragie[2]
Cauze	Yersinia pestis[1][3]
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*]​ Cultură microbiologică Imunofluorescență microscop optic ELISA
Clasificare și resurse externe
ICD-10	A20
ICD-11
ICD-9-CM	020.9[4] 020[4]
DiseasesDB	14226
MedlinePlus	000596
Patient UK	Pestă
MeSH ID	D010930[4]
Modifică date / text

„Doctor mascat din timpul pestei (1656)“ tablou în cupru Paulus Fürst

Răspândirea pestei între 1970 și 1998

Pe continentul european au existat mai multe pandemii de ciumă, cum ar fi cea din Atena (430 î.Hr.; art în engleză aici), cea numită Ciuma lui Iustinian (541-542), cea numită Moartea neagră, în secolul XIV, Marea Ciumă din Londra din 1665-1666, Marea Ciumă din 1738 din  Imperiul Habsburgic și o a cincea pandemie, declanşată în 1855^{[necesită clarificare]}. Se știe faptul că a cincea pandemie a fost cauzată de Yersinia pestis, iar faptul că aceeași bacterie se face vinovată și de Ciuma lui Iustinian și de Moartea Neagră, controversat până de curând,^[6] a putut fi dovedit definitiv de cercetători in anul 2013.^{[7] [8]}

Forme de manifestare

Într-o pandemie sunt prezente toate formele de pestă, mai frecvente fiind forma bubonică și pulmonară. Dintr-o formă bubonică care fără un tratament adecvat se transformă de regulă într-o formă septicemică care duce la forma pulmonară.

1. Formă carbunculoasă sau Bubonenpest (gr. bubo = bubă , umflătură).
   În forma bubonică (lat. Naike) infectarea este produsă de pișcătura puricelui de șobolan. Vectorul bolii, ca gazdă intermediară, transmite agentul patogen de la șobolan mai departe la om. Această schimbare de gazdă a puricelui se întâmplă numai după moartea rozătorului, de aceea s-a observat o mortalitate în masă la șobolani, înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om.
   Perioada de incubație durează de la câteva ore până la șapte zile.
   Simptomele includ febră, dureri de cap și articulații, stare de abatere, slăbiciune până la pierderea conștiinței.
   Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, zonelor axilare, aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime și din cauza hemoragiilor din țesut devin de culoare albastru închis până la negru, care ulcerează având un conținut purulent. Această formă de pestă se poate agrava sau cu șanse de 50% duce la vindecare spontană. Deschiderea chirurgicală a abceselor din cauza pericolului de răspândire a bacteriilor în sânge și organe este contraindicat.
   Forma buboasă se transmite mai lent iarna decât vara, deoarece mobilitatea puricelui sub 12 °C este nulă.
2. Forma septicemică frecvent fiind o formă secundară când agentul patogen ajunge și se multiplică în sânge, această formă se manifestă cu o febră ridicată, frisoane, dureri de cap, stare gravă de abatere, cu regiuni hemoragice întinse, boala are o evoluție supra acută (de la câteva ore, la 36 de ore) având procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
   Azi acest procent de mortalitate este mult mai redus prin folosirea de antibiotice de tipul cloramfenicolului, tetraciclinei, streptomicinei, doxiciclinei sau a gentamicinei.
3. Forma pulmonară cu procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
4. Forma abortivă este varianta cea mai ușoară de pestă manifestată numai printr-o febră ușoară, inflamația ganglionilor limfatici, urmată de vindecare, bolnavul fiind dotat cu o imunitate solidă și față de formele grave de pestă.

Ciumă
Yersinia pestis văzut la mărirea de 200 de ori a rezoluției cu o sondă fluorescentă.
Specialitate	boală contagioasă
Simptome	febră[1] cefalee[1] vomă mialgie bubo[*][[bubo (inflammation of the lymph nodes)|​]] Șoc otrăvire[*]​ tuse hemoptizie erupție delir[*]​ hiperanemie[*]​ hemoragie[2]
Cauze	Yersinia pestis[1][3]
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*]​ Cultură microbiologică Imunofluorescență microscop optic ELISA
Profilaxie	Plague vaccine[9]
Tratament	Antibiotics și supportive care[9]
Medicație	Gentamicin and a fluoroquinolone[10]
Frecvență	~600 de cazuri pe an [9]
Clasificare și resurse externe
ICD-10	A20
ICD-11
ICD-9-CM	020.9[4] 020[4]
DiseasesDB	14226
MedlinePlus	000596
Patient UK	Ciumă
MeSH ID	D010930[4]
Modifică date / text

Galerie de imagini

• 
  Ratus norvegicus şobolanul cenuşiu
• 
  Moartea neagră (Black Death)
• 
  Extinderea "Morţii Negre". Cu verde: zonele afectate parţial sau chiar deloc

Vezi şi

• Lista epidemiilor şi pandemiilor, în limba engleză

Note

1. https://www.cdc.gov.tw/Category/Page/iCortfmEfVKqcZMeDdEuDA, accesat în 25 aprilie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. Disease Ontology, accesat în 30 noiembrie 2020
3. Disease Ontology
4. Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019
5. SUA a aprobat un medicament împotriva ciumei. Câte persoane suferă anual de această boală, 30 aprilie 2012, Gândul, accesat la 30 aprilie 2012
6. Cohn, Samuel K. (2003). The Black Death Transformed: Disease and Culture in Early Renaissance Europe. A Hodder Arnold. p. 336. ISBN 0-340-70646-5.
7. „Modern lab reaches across the ages to resolve plague DNA debate”. phys.org. 20 mai 2013.
8. Maria Cheng (28 ianuarie 2014). „Plague DNA found in ancient teeth shows medieval Black Death, 1,500-year pandemic caused by same disease”. National Post.

Bibliografie

• Din epidemiologia trecutului Românesc: ciuma, Pompei Gh Samarian, Editura Marvan, 1932

Legături externe

• Materiale media legate de pestă la Wikimedia Commons
• Chroniken aus der Zeit des Schwarzen Todes Arhivat în 13 octombrie 2006, la Wayback Machine.
• jüdisches Museum Göppingen (beschäftigt sich mit dem Zusammenhang von Pest und Judenverfolgung. Aufschlussreich ist auch die in diesem Artikel gezeigte Karte, die die allmähliche Ausbreitung der Pest in Europa 1347 bis 1350 zeigt)
• CDC Plague Home Page
• Pest-Todesfall - Endemische Verbreitung in einigen Regionen der USA Arhivat în 2 decembrie 2006, la Wayback Machine.
• Hunger und Pest im Dreißigjährigen Krieg - Ulmer Monatsblatt Online, eine imaginäre Wochenzeitung für Geschichte, Politik und Kultur aus dem Jahre 1636.
• Epidemiologische und ätiologische Überlegungen während und nach der letzten Pestepidemie im Hamburger Raum 1712/13
• Ciuma, holera, tifosul și gripa în istorie Arhivat în 24 august 2013, la Wayback Machine., Eusebi Manolache, Historia

Clasificare	D ICD-10: A20{{{2}}} ICD-9-CM: 020 DiseasesDB: 14226
Resurse externe	MedlinePlus: 000596 eMedicine: med/3381 Orphanet: 707