Paradoxul lui Fermi
lipsa dovezilor că extratereștrii există / From Wikipedia, the free encyclopedia
Paradoxul lui Fermi sau Paradoxul Fermi este denumit după fizicianul Enrico Fermi și se referă la aparenta contradicție între lipsa dovezilor și diferite estimări de probabilitate ridicată[1] a existenței civilizațiilor extraterestre în altă parte a galaxiei Calea Lactee.[2] Paradoxul este aplicat galaxiei noastre (lipsa vizitelor de exemplu) dar și universului întreg (lipsa urmelor existenței unor supercivilizații eventual extragalactice).[3]
Punctele principale ale argumentului au fost ulterior dezvoltate într-o lucrare din 1975 a lui Michael H. Hart care include următoarele:[4]
- Există miliarde de stele în galaxie asemănătoare Soarelui[5][6] și multe dintre aceste stele sunt cu miliarde de ani mai în vârstă decât Sistemul solar.[7][8]
- Cu o mare probabilitate, unele dintre aceste stele au planete asemănătoare Pământului[9][10] și dacă Pământul este tipic vieții, pe alte planete s-ar putea să se fi dezvoltat deja o viață inteligentă.
- Unele dintre aceste civilizații ar fi putut dezvolta deja călătoria interstelară, un pas pe care Pământul îl investighează în acest moment.
- Chiar și cu viteze subluminice (mici) ale călătoriei interstelare, așa cum este imaginată în prezent, galaxia Calea Lactee ar putea fi complet explorată în câteva milioane de ani.[4]
Conform acestui raționament, Pământul ar fi trebuit deja să fie vizitat de extratereștri vii sau cel puțin de sondele lor (robotice).
Numele lui Fermi acordat acestui paradox este legat de o conversație ocazională din vara anului 1950 cu colegii săi, fizicienii Edward Teller, Herbert York și Emil Konopinski. În timp ce se îndreptau către masa de prânz, fizicienii au discutat despre rapoartele recente despre aparițiile unor OZN-uri și posibilitatea călătoriei mai repede ca lumina. Conversația s-a îndreptat apoi către alte subiecte, până când Fermi, în timpul prânzului, a spus brusc: "Unde sunt ei?" sau, alternativ, "Nu te-ai întrebat vreodată unde sunt toți?" sau, alternativ, "Dar unde este toată lumea?" (citatul exact este incert și numai Konopinski a crezut cu adevărat că această conversație anterioară a avut loc în aceeași zi). Doi dintre cei trei colegi de la masa de prânz își amintesc imediat că și-au dat seama că Fermi se referea la potențialii extratereștri. În plus, York își amintește că Fermi "a realizat o serie de calcule cu privire la probabilitatea existenței planetelor asemănătoare cu Pământul, probabilitatea de apariție a vieții pe aceste planete, probabilitatea apariției vieții omenești (sau inteligente), probabilitatea apariției și durata de existență a unor tehnologii înalte în cadrul unei civilizații și așa mai departe. El a concluzionat pe baza unor astfel de calcule că ar fi trebuit să fim vizitați de mult timp și de multe ori."[11][12]
Au existat numeroase încercări de a explica paradoxul lui Fermi[13][14] în primul rând fie sugerând că ființele extraterestre inteligente sunt extrem de rare, fie propunând diverse motive pentru care astfel de civilizații nu au contactat sau nu au vizitat niciodată Pământul.