subsidiară a Orange România From Wikipedia, the free encyclopedia
Orange România Communications a fost o companie de telecomunicații din România, cu sediul la București, lansată pe 28 martie 2022. Compania, a fost o subsidiară a Orange România înainte de fuziune, și a operat în România sub acest nume din martie 2022, dar ea a luat naștere cu mult timp înainte, ea fiind operatorul național de telefonie fixă, domeniu în care a deținut monopolul până la 1 ianuarie2003. În iunie2010 compania avea în portofoliu 2,6 milioane de clienți de telefonie fixă.
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în martie 2018
Compania, deținută inițial de Statul Român, aparținea Orange România, care deținea 54% din acțiuni și restul de 46% din acțiuni au rămas în posesia Statului Român pâna la fuziune.
Principalele domenii de activitate ale companiei erau: Internetul fix, televiziunea prin cablu/satelit și telefonia fixă.
1930: se înființează SART („Societatea Anonimă Română a Telefoanelor”), cu 90% capital străin, din partea ITT (SUA);
1949-1989: Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor încorporează compania de telecomunicații naționalizată și transformată în departament; investițiile în rețea și tehnologii fiind uriașe în această perioadă, creându-se rețele subterane și introducându-se telefonia automată în toate orașele țării;
După 1989: se înființează ROM-POST-TELECOM, ca operator de stat în domeniul telecomunicațiilor, poștei și difuzării televizate;
1991: Romtelecom devine operator de stat în domeniul telecomunicațiilor, cu monopol în domeniul serviciilor de bază; Începe expansiunea telefoanelor publice cu cartele; câteva repere ale stării momentului: penetrarea serviciilor de telefonie atingea 9,5%, tehnologia folosită era analogică, în mediul rural se foloseau preponderent centrale manuale, peste 3.000 de comunități nu erau conectate la rețeaua telefonică. În această perioadă s-a înregistrat o stagnare a investițiilor si concentrarea activității pe întreținerea rețelelor deja existente;
1997: Romtelecom devenea societate pe acțiuni și era pregătită pentru privatizare;
1998: OTE achiziționează 35% dintre acțiuni, plus 16% uzufruct, plătind 675 milioane USD și preluând managementul companiei;
1998 Operatorul Național Romtelecom SA câștigă o licență GSM cu acoperire națională, lansând 2 ani mai târziu(2000) operatorul de telefonie mobilă Cosmorom.
2002: Telefonia mobilă o depășește pe cea fixă a Romtelecom.
2005: Romtelecom a preluat prin absorbție furnizorul de servicii Internet ARtelecom[3] (firmă înființată de Romtelecom în 2001[4])
2005: Romtelecom a lansat serviciile de acces la Internet de bandă largă care folosesc tehnologia ADSL[5]
2006, 29 noiembrie: Romtelecom a lansat serviciul de televiziune digitală prin satelit numit Dolce. Serviciul a avut succes, în aprilie 2008 ajungând la 500.000 clienți - rată de penetrare pe piața televiziunii prin satelit de peste 33%[6].
2008, septembrie: Romtelecom a câștigat licitația pentru acordarea unei licențe naționale de comunicații mobile în benzile de frecvențe 410-415/420-425MHz[7]. Pentru această licență, Romtelecom va plăti 1 milion de euro, plus un tarif anual de utilizare a spectrului[7].
2009, în aprilie Romtelecom a lansat prima rețea CDMA 420 MHz în țară sub marca „Clicknet Mobile”.
2009, decembrie: Compania a lansat serviciul de televiziune prin internet (IPTV), care conține 100 de canale, dintre care 5 în format de înaltă definiție (HD) și care este disponibil în 14 orașe în august 2010[8]
2011, martie - aprilie: Romtelecom achiziționează baza de clienți de televiziune digitală ale companiilor DTH Television Grup - Boom TV (aproximativ 97.500 abonați) și Digital Cable Systems - Akta TV (aproximativ 80.000 abonați)