Timp de opt ani a fost senator în parlamentul otoman, fiind și un exponent de bază al partidului „Uniune și Progres”. În 1913, în timpul crizei balcanice, a avut și funcția de ministru al Lucrărilor Publice în guvernul turcesc. În cadrul acestei funcții, a reprezentat Imperiul Otoman la încheierea Tratatului de Pace de la Londra din 1913.
A fost director al primului ziar aromânesc editat în România (Deșteptarea, 1908). După 1920, stabilit în România, a fost senator.[1]
Ca publicist pentru copii este cunoscut sub numele de „Moș Nae”, creatorul faimosului Haplea,[2] din vremea când a redactat Revista Dimineața Copiilor.
A fost arestat și a murit pe 28 ianuarie 1952, în lagărul de la Ghencea.[3]
Nu tot ce zboară se mănâncă, București, Editura Alcay & Calafeteanu, 1921.
Turcoaicele, Editura Viața Românească, Iași, 1921;
Spovedanii de catâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921;
Turcia junilor turci: din lumea islamului, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, București, 1922.
România văzută de departe, București, Editura Viața Românească, 1922, 1923.
Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, Editura Viața Românească, București, 1923;
Părăvulii, Tipografia Cultura Neamului Românesc, București, 1923; Syracuse, New York, Editura Cartea Aromână, 1989.
Suflete de viteji, Editura Cartea Românească, București, 1925
Sărmana Leila: roman din vieața cadânelor, Editura Cartea Românească, București, 1925.
Haplea la București, Editura Adevărul, București, 1929.
Mițu Mițișor și Sosoiu Sosolici. Minunatele întâmplări a doi pisoi, Tipografia „Lupta”, București, 1929.
Unchiul meu Adam, Editura Cartea Românească, București, 1933, 1934.
Anecdote, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Mărgărit, București, 1935.
Martinică și Puky. O povestire cu multe peripeții, Editura Adevărul, București, 1935.
Fior Voinicul. Coperta și desenele de pictorul Pascal, Editura Ziarului Universul, București, 1937.
Ștrengărelu. Roman din viața școlărească. Coperta și desenele de pictorul Pascal, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
În țara copiilor trântori, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
Lir și Tibișir, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
Păpușica, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
Michi Maus în Țara Viselor, Adevărul, București, 19??;
Inelul pierdut, Editura Ziarului Universul, București, 1943.
Mica Robinson, Editura Ziarului Universul, București, 1939, 1943.
Genoveva de Brabant, Editura Ziarului Universul, București, 1945; Imago, Sibiu, 1993.
Povești de aur, Editura Ziarului Universul, București, 1944; reeditare, Editura Tineretului, București, 1968; Editura Ion Creangă, București, 1979, 1987, 1994; Sedcom Libris, București, 2013.
Din lumea Islamului, Editura Profile Publishing, București, 2003.
Importanța aromânilor pentru România, Editura Etnologică, București, 2006.[4]
Elena Bâldea, Esențe armânesti sau despre Nicolae Constantin Batzaria. Pe urmele lui Moș Nae într-un periplu de excepție pe tărâm valah, Școala Doctorală de Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2017.
Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române vol. III, Editura Iriana, București, 1996.
Hristu Cândroveanu, Literatura română pentru copii, Scriitori contemporani, Editura Albatros, București, 1988.
Ionel Zeana, Vulturii Pindului (roman), Editura Scara, București, 2002.
România.svg){kind=small}
Imperiul Otoman 
