Naftna Industrija Srbije
From Wikipedia, the free encyclopedia
Naftna Industrija Srbije (NIS) este compania care deține monopolul petrolului în Serbia. Statul sârb a acordat NIS monopolul asupra rafinării petrolului până în 2010, pentru a-i permite să își revină după bombardamentele NATO din 1999, care au lovit principala sa rafinărie de la Pancevo, pe țărmul Dunării[1]. Compania deține rafinării de petrol la Pancevo, Novi Sad și Belgrad[2]. În septembrie 2008, compania era evaluată la 2,2 miliarde euro[1].
Naftna Industrija Srbije | |
Tip | societate pe acțiuni |
---|---|
Fondată | |
Țara | Serbia |
Sediu | Novi Sad |
Oameni cheie | Kravcenko, Kirill Albertovici[*][[Kravcenko, Kirill Albertovici (Russian businessman)|]] |
Industrie | industria petrolieră |
Produse | petrol gaz natural produs petrolier[*] |
Angajați | 11.014 () |
Prezență online | |
site web oficial pagină Facebook canal YouTube | |
Modifică date / text |
NIS este una dintre cele mai mari companii petroliere integrate pe verticală din sud-estul Europei.[3] Activitățile sale includ explorarea, producția și procesarea petrolului și a gazelor naturale, precum și furnizarea unei game largi de produse petroliere.[3] Pe lângă Serbia, NIS este prezentă și în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Ungaria și România, Turkmenistan, Angola, Belgia și Rusia.[3]
În februarie 2009, pachetul majoritar de acțiuni de 51% al companiei a fost cumpărat de compania rusă Gazprom, prin filiala Gazprom Neft pentru suma de 400 de milioane de euro[4][5]. Gazprom și-a luat și angajamentul să investească circa 500 de milioane de euro în compania NIS până în 2012[4]. Privatizarea NIS a făcut parte dintr-un acord energetic între Serbia și Rusia, care mai vizează și contruirea South Stream pe teritoriul sârb și construirea unui depozit subteran de gaz la Banatski Dvor, în nordul Serbiei[5]. Privatizarea a fost controversată în Serbia, fiind considerată a fi motivată politic, fiind o recompensă pentru sprijinul acordat Serbiei de Rusia în chestiunea Kosovo, provincie sârbă care și-a autoproclamat independența în februarie 2008, cu sprijinul puterilor occidentale[1]