Monopson
From Wikipedia, the free encyclopedia
Monopson (din greacă monos = singur + opsônein = a se aproviziona, prin franceză monopsone) este un termen economic care desemnează o structură a pieței cu concurență imperfectă, în cadrul căreia există un singur cumpărător pentru un anumit bun și mulți vânzători pentru acel bun.[1]
Concret, o firmă sau întreprindere unică cumpără cea mai mare parte a unei anumite mărfi sau a unui anumit bun, marfă care este furnizată de mai mulți producători sau ofertanți.
Un monopson este forma extremă a unui oligopson, care din perspectiva cererii, stabilește prețul pe piață, deoarece, fiind singur, acesta poate impune condițiile care să-i defavorizeze pe producători sau vânzători[2] .
Pentru a putea fi categorisită ca monopson, respectiva societate comercială trebuie să nu fie concurată de alți cumpărători autohtoni sau străini, produsul trebuie să fie omogen și să nu poată fi substituit, cel puțin pentru o perioadă de timp. Situațiile în care un număr mare de ofertanți se confruntă cu un singur cumpărător este uzuală pentru producătorii de echipamente militare, nave, avioane etc.[3].