Medicina muncii
From Wikipedia, the free encyclopedia
Medicina muncii, (termen echivalent celui de Medicină industrială utilizat până în anii '60[1], este ramura medicinei care se ocupă cu menținerea sănătății la locul de muncă, incluzând profilaxia (prevenția) și tratamentul bolilor profesionale și a accidentelor de muncă și promovarea stării de sănătate, având în mond tradițional între obiectivele secundare menținerea și creșterea productivității și a integrării sociale în rândul angajaților.Din perspectivă teoretică specialitatea studiază relația om-muncă, vizând adaptarea omului la particularitățiile muncii efectuate și modalității de adaptare a muncii în interesul sănătății celor care o efectuează. Este o specialitate medicala de relație care presupune integrarea unor cunoștințe proprii multor altor specialități medicale.
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în decembrie 2008 |
În Statele Unite ale Americii, medicina muncii este studiată și practicată împreună cu medicina mediului înconjurător sub denumirea de occupational and environmental medicine[2][necesită citare].
Medicina muncii a fost numită anterior „medicină industrială”, referindu-se strict la activitățile medicale în cadrul unităților industriale din diferite sectoare (minerit, construcții de mașini, prelucrarea lemnului etc). După cel de-al Doilea Război Mondial, programele de medicină ocupațională au fost extinse în alte sectoare precum unități bancare, administrative, comerciale pentru care utilizarea termenului ”industrial” a fost considerată improprie,astfel a fost introdus și promovat la nivel internațional termenul de medicina muncii sau „medicină ocupațională”.
În prezent complexitatea crescândă proceselor industriale moderne și înțelegerea aprofundată a rolului direct sau indirect al unei multitudini de factori în menținerea sănătății necesită o activitate medicală specifică (de regulă susținută chiar la locul de muncă) pentru gestionarea adecvată a riscurilor profesionale (ex: expunere la noxe profesionale variate, ergonomia muncii,promovare a sănătății angajaților)