Matterhorn
From Wikipedia, the free encyclopedia
Matterhorn (/mɐˈtɛrorn/, în italiană Monte Cervino /tʃerˈviːno/, în franceză Cervin /sɛʁvɛ̃/, în retoromană Mont(e) Cervin(u)[lower-alpha 2]) este un munte situat în Alpi, la granița dintre Elveția și Italia. Având o formă piramidală, aproape simetrică, muntele face parte din Alpii Penini, vârful său cu o înălțime de 4.478 metri fiind unul dintre cele mai înalte din Alpi și din Europa[lower-alpha 3].
Matterhorn Monte Cervino Mont Cervin | |
Versanții estic și nordic ai muntelui Matterhorn | |
Altitudine | 4.478 m[1][2] |
---|---|
Proeminență | 1.042 m ↓ Col Durand[lower-alpha 1] |
Localizare | Elveția, Valais Italia, Valle d'Aosta |
Aparține de | Alpii Penini |
Coordonate | 45°58′35″N 7°39′31″E ({{PAGENAME}}) |
Vârsta | 50-60 milioane de ani[3] |
Roci | gnais, ofiolit, șisturi |
Tip | munte |
Prima ascensiune | 14 iulie 1865 – Edward Whymper și șase însoțitori |
Localizare pe hartă | |
Modifică date / text |
Cei patru versanți abrupți, care se ridică deasupra ghețarilor care înconjoară muntele, sunt îndreptați către cele patru puncte cardinale[3] și sunt despărțiți de crestele Hörnli, Furggen, Lion/Leone și Zmutt. Muntele se învecinează cu comuna Zermatt din cantonul Valais, la nord-est și cu satul italian Breuil-Cervinia din Valle d'Aosta la sud. La est de Matterhorn se află pasul Theodul, principala cale de acces dintre cele două văi de pe laturile de nord și de sud, care a constituit o rută comercială încă din perioada Imperiului Roman.
Versantul nordic al muntelui Matterhorn este unul dintre cei trei versanți nordici mari din Alpi[lower-alpha 4] cunoscuți drept „Trilogia”, împreună cu cel al muntelui Eiger (3.967 m) din Alpii Bernezi și cel al vârfurilor Grandes Jorasses (4.208 m) din masivul Mont Blanc, care, fiind escaladați pentru prima dată în anii 1930, după numeroase încercări, uneori soldate cu tragedii, au constituit piatra de încercare a alpinismului[4][5].
Simbol al Elveției, denumit uneori „Muntele munților”[6] (în germană Berg der Berge) și devenit o emblemă a Alpilor în general, Matterhorn a luat forma actuală ca rezultat al eroziunii circurilor glaciare care înconjurau vârful, cauzată de-a lungul timpului de ghețari, în prezent cel mai mare dintre aceștia fiind ghețarul Matterhorn de la baza versantului nordic. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, când în zonă au fost construite căi ferate, muntele a atras un număr tot mai mare de vizitatori și alpiniști. Din 1983, Matterhorn face parte din Inventarul federal elvețian al monumentelor naturale (Bundesinventar der Landschaften und Naturdenkmäler von nationaler Bedeutung[7]).