Manuelito

Căpetenia Manuelito sau Hastiin Chʼil Haajiní (n. 1818, Utah, SUA – d. 1894, Arizona, SUA) a fost unul dintre liderii poporului Diné înainte de deportarea amerindienilor Navajo^⁠(d). Manuelito este dimnutivul numelui Manuel, varianta iberică a numelui Immanuel^⁠(d); Manuelito, în traducere aproximativă, înseamnă Micul Immanuel. S-a născut în clanul Bit'ahnii sau „Folded Arms People Clan″,^[2] lângă Bears Ears^⁠(d) din sud-estul statului Utah în jurul anului 1818. Acesta era cunoscut sub diverse nume: Ashkii Diyinii, Dahaana Baadaané, Hastiin Ch'ilhaajinii,^[3] respectiv Nabááh Jiłtʼaa celorlați semeni Diné, iar sursele străine îl numesc „Bullet Hole”.

Manuelito
Date personale
Născut	1818[1] Utah, SUA
Decedat	1894 (76 de ani) Arizona, SUA
Cauza decesului	cauze naturale (rujeolă)
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	șef de trib[*]​
Modifică date / text

Manuelito a fost un cunoscut lider navajo care și-a unit națiunea pentru a lupta împotriva Armatei Statelor Unite. Timp de câțiva ani, a condus un grup de războinici, care s-a împotrivit încercărilor Guvernului Statelor Unite de a deporta poporul navajo în Bosque Redondo^⁠(d), New Mexico în 1864. După ce au fost strămutați în Bosque Redondo, Manuelito a fost unul dintre semnatarii Tratatului Navajo din 1868,^[4] conform căruia semenii săi erau eliberați din închisoare și trimiși într-o rezervație. De asemenea, acesta a militat pentru dreptul la educație occidentală a copiilor navajo.^[5]

Biografie

Manuelito s-a născut în clanul Bit'ahnii lângă Bears Ears, Utah.

S-a căsătorit cu Juanita, fiica a lui Narbona^⁠(d) (1766–1849), după ce s-a alăturat tribului său și a plecat să locuiască în tabăra acestora lângă Munții Chuska^⁠(d). Reputația sa de căpetenie puternic și avută l-a impresionat pe Manuelito. Acesta din urmă își petrecea zilele exersând trasul cu arcul și concurând cu alți tineri în lupte corp la corp și curse alergare. Când a sosit vestea că 1000 de mexicani - din New Mexico - se pregăteau să-i atace, Manuelito a luat parte la prima sa bătălie. Acolo și-a câștigat numele Hashkeh Naabaah („Războinicul furios”).^{[necesită citare]}

În anii care au urmat, Manuelito a coordonat numeroase raiduri, unindu-și forțele cu alți lideri precum Ganado Mucho și Barboncito^⁠(d) pentru a luptat împotriva mexicanilor, hopilor din Arizona, popoarele pueblo^⁠(d) din New Mexico, poporul Ute^⁠(d), comanșii și apașii. Acesta s-a căsătorit cu unul dintre numeroșii lui sclavi mexicani, o tânără pe nume Juanita (1845–1910).^[6]

Note

1. „Manuelito”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 17 octombrie 2015
2. „LAPAHIE.com 6.5 \ Manuelito (1818-1893), Navajo Chief”. www.lapahie.com. Arhivat din original la 7 decembrie 2015. Accesat în 12 octombrie 2015.
3. „LAPAHIE.com 6.5 \ Manuelito (1818-1893), Navajo Chief”. www.lapahie.com. Arhivat din original la 7 decembrie 2015. Accesat în 12 octombrie 2015.
4. Dennis Zotigh. „The Treaty that Reversed a Removal—the Navajo Treaty of 1868—Goes on View”. smithsonianmag.com. Accesat în 3 mai 2022.
5. Peter Iverson (2002). Diné: A History of the Navajos. UNM Press. p. 83. The whites have many things which we Navajos need . But we cannot get them . It is as though the whites were in a grassy canyon and there they have wagons , plows , and plenty of food. We Navajos are up on a dry mesa. We can hear them talking but we cannot get to them. My grandchildren, education is the ladder. Tell our people to take it.
6. Denetdale, Jennifer Nez (2007). Reclaiming Diné history: the legacies of Navajo Chief Manuelito and Juanita. Tucson: University of Arizona Press. ISBN 9780816524204.

Bibliografie

• Correll, J. Lee. Manuelito, Navajo Naat'aani: About 1820 to 1894, unpublished draft for The Navajo Times edition 9 Sept 1965. Copy has 101 footnotes with citations.
• Compiled (1973). Roessel, Ruth (ed.). Navajo Stories of the Long Walk Period. Tsaile, Arizona: Navajo Community College Press. ISBN 0-912586-16-8.
• Grant, Bruce. Concise Encyclopedia of the American Indian, Wing Books: New York, 2000.
• Thompson, Gerald (1976). The Army and the Navajo: The Bosque Redondo Reservation Experiment 1863-1868. Tucson, Arizona: The University of Arizona Press. ISBN 0-8165-0495-4.

Legături externe

• en Bosque Redondo — destination of the long walk