![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Die_letzten_Tage_Osterreichs_in_der_Bukowina_fist_page_02.jpg/640px-Die_letzten_Tage_Osterreichs_in_der_Bukowina_fist_page_02.jpg&w=640&q=50)
Lovitura de stat din Ducatul Bucovinei din 6 noiembrie 1918
preluare a puterii prin forță militară de către Comitetul Regional Ucrainenan de la guvernatorul Josef Ezdorf / From Wikipedia, the free encyclopedia
Lovitura de stat din Ducatul Bucovinei din 6 noiembrie 1918 a fost o acțiune prin care, la data respectivă Comitetul Regional Ucrainean din Bucovina a preluat puterea în Ducatul Bucovinei prin forță militară, de la ultimul guvernator austriac al ducatului, Josef Ezdorf, impunând o diviziune teritorială pe baze etnice a regiunii. Deși preluarea conducerii s-a desfășurat inițial cu succes, finalul a fost reprezentat de un eșec, în contextul Intervenției Armatei României în Bucovina, din aceeași perioadă.
Lovitura de stat din Ducatul Bucovinei din 6 noiembrie 1918 | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Parte din destrămarea Austro-Ungariei[*] ![]() | ||||||
![]() Copia aflată la Österreichisches Staatsarchiv (Arhiva de Stat a Austriei) a Protocolului prin care s-a făcut transferul puterii de stat în Bucovina către reprezentanții ucraineni și Aurel Onciul, la 6 noiembrie 1918. | ||||||
Informații generale | ||||||
Perioadă |
![]() | |||||
Loc |
Cernăuți ![]() | |||||
Stare | Tentativă eșuată de preluarea puterii de stat, prin forță militară în Ducatul Bucovinei de către Comitetul Regional Ucrainean din Bucovina, de la ultimul guvernator al ducatului, Josef Ezdorf | |||||
Cauze | Poziții diferite ale românilor și ucrainenilor în ce privește viitorul politic și teritorial al Ducatului Bucovinei | |||||
Obiective | Partajarea teritorială a Ducatului Bucovinei în două regiuni, una nordică și nord-vestică ucraineană și una sudică românească, pe baze etnice | |||||
Caracteristici | Lovitură de stat | |||||
Rezultat | Preluarea inițială a conducerii Ducatului Bucovinei, dar eșec final în ce privește menținerea acesteia, în contextul Intervenției Armatei României în Bucovina, din aceeași perioadă | |||||
Concesii | Partajarea responsabilității administrative sub forma creării a două regiuni, una nordică ucraineană și una sudică românească, orașul Cernăuți urmând să fi administrat în condominium, până la o decizie finală care ar fi urmat să fie luată de viitoarea Conferință de Pace | |||||
Părți implicate | ||||||
| ||||||
Figuri politice | ||||||
Omelian Popowicz | Josef Ezdorf | Aurel Onciul | ||||
Modifică date / text ![]() |
Acțiunea, care a survenit în contextul dizolvării Austro-Ungariei și a existenței unor proiecte naționale concurente român și ucrainean, privitoare la Bucovina, a reprezentat expresia ridicării la rang de confruntare a proiectelor de construcție statală ale celor două popoare dominante în Ducat. Cele două proiecte urmăreau în mod divergent, unul separarea regiunii pe baze etnice — cel ucrainean, cu integrarea zonei ucrainene în Republica Populară a Ucrainei Occidentale și altul menținerea integrității acesteia — cel românesc, urmată de unirea ei cu România.
În condițiile în care singurii care dispuneau la fața locului de o forță militară au fost politicienii ucraineni reprezentanți pe plan local ai Consiliului Național Ucrainean al Republicii Populare a Ucrainei Occidentale(d), aceștia au avut inițiativa, în timp ce politicienii români ai Consiliului Național Român al Bucovinei au trebuit să se bazeze pe suportul militar pe care România a fost interesată să-l ofere.
Regimul instaurat în capitala Bucovinei, condus de către Omelian Popowicz și Aurel Onciul (singurul politician român dispus să se ralieze opțiunii ucrainene privitoare la regiune), s-a confruntat cu perspectiva înaintării trupelor române, astfel că a început evacuarea la 8 noimebrie 1918, finalizând-o la 10 noiembrie 1918. A doua zi, trupele Regatului României au intrat în Cernăuți.