Leonid Kulik
From Wikipedia, the free encyclopedia
Leonid Alekseievici Kulik (în rusă Леонид Алексеевич Кулик) (n. 19 august 1883, Tartu – d. 14 aprilie 1942) a fost un mineralog rus care s-a remarcat pentru cercetarea meteoriților.
Leonid Kulik | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 19 august 1883(1883-08-19)
Derpt, Gubernia Livonia, Imperiul Rus |
Decedat | (58 de ani)
Spas-Demensk(d), RSFS Rusă, URSS |
Înmormântat | Spas-Demensk[*][[Spas-Demensk (town and administrative center of Spas-Demensky District of Kaluga Oblast in central Russia)|]] |
Cauza decesului | cauze naturale (tifos) |
Cetățenie | Imperiul Rus Republica Rusă Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
Ocupație | mineralog[*] cadru didactic universitar[*] |
Activitate | |
Domeniu | mineralogie |
Alma Mater | Sankt-Peterburgski gosudarstvennîi lesotehniceski universitet[*][[Sankt-Peterburgski gosudarstvennîi lesotehniceski universitet (Public university in St. Petersburg, Russia)|]] Universitatea de stat din Kazan fiziko-matematiceski fakultet Sankt-Peterburgskogo universiteta[*][[fiziko-matematiceski fakultet Sankt-Peterburgskogo universiteta |]] |
Cunoscut pentru | cercetări asupra meteoriților, descoperirea locului de impact al meteoritului ce a căzut la Tunguska |
Modifică date / text |
S-a născut la Tartu[1] (Estonia) și a studiat la Institutul Imperial de Silvicultură din Sankt Petersburg și la Universitatea din Kazan. A slujit în armata rusă în timpul Războiului Ruso-Japonez, apoi a petrecut ceva timp în închisoare pentru activități politice revoluționare. A slujit apoi în armata rusă în timpul Primului Război Mondial.
După război a devenit instructor, predând mineralogia la Tomsk. În 1920 i s-a oferit un loc de muncă la Muzeul de Mineralogie din orașul Sankt-Petersburg.
În 1927 a condus prima expediție de cercetare sovietică pentru a investiga evenimentul de la Tunguska[2], cel mai mare impact astronomic înregistrat în istorie, care a avut loc la 30 iunie 1908. El a făcut o călătorie de recunoaștere în zonă și a vorbit cu martorii locali. A înconjurat zona unde copacii au fost doborâți și s-a convins că aceștia erau culcați la pământ cu rădăcinile întoarse către centru. Totuși el nu a găsit niciun fragment de meteorit de pe urma impactului.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat din nou pentru țara sa, de data aceasta într-o miliție paramilitară. A fost capturat de Armata Germană și a murit de tifos într-un lagăr de prizonieri de război.[3]