![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Leo_Tindemans_%25282006%2529.jpg/640px-Leo_Tindemans_%25282006%2529.jpg&w=640&q=50)
Leo Tindemans
From Wikipedia, the free encyclopedia
Leonard Clemence "Leo" Tindemans (n. , Zwijndrecht, Flandra, Belgia – d. , Edegem, Flandra, Belgia) a fost un politician creștin-democrat din Flandra, prim-ministru al Belgiei din 1974 până în 1978. Federalist convins, este celebru pentru raportul său din 1975 despre viitorul Uniunii Europene, care preconiza o uniune politică și monetară, o consolidare a puterii parlamentare și o politică de securitate și exterioară comună. A fost ministru al afacerilor externe al Belgiei între 1981 și 1989 și a fost ales europarlamentar la alegerile din 1979, 1989 și 1994. A fost președinte al Partidului Popular European între 1976 și 1985, actualmente având rolul de președinte onorific.
Leo Tindemans | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 16 aprilie 1953 Zwijndrecht, Belgia |
Decedat | (92 de ani)[1][2][3][4] ![]() Edegem, Flandra, Belgia[5] ![]() |
Cauza decesului | boală ![]() |
Copii | Bruno Tindemans[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | catolic |
Ocupație | politician diplomat jurnalist ![]() |
Locul desfășurării activității | Strasbourg Bruxelles ![]() |
Limbi vorbite | limba franceză[6][7] limba neerlandeză ![]() |
Al 42-lea Prim-ministrul Belgiei | |
În funcție 25 aprilie 1974 – 20 octombrie 1978 | |
Precedat de | Edmond Leburton |
Succedat de | Paul Vanden Boeynants |
Premii | Europäischer Handwerkspreis[*][[Europäischer Handwerkspreis (Award)|]] () Premiul Carol cel Mare () Medalia Robert Schuman[*] () honorary doctor of Heriot-Watt University[*][[honorary doctor of Heriot-Watt University |]] () Ridder in de Orde van Leopold II[*][[Ridder in de Orde van Leopold II (appointment in the Order of Leopold II in the Kingdom of Belgium)|]] Minister van Staat[*][[Minister van Staat (honorary title in Belgium)|]] () |
Partid politic | CD&V |
Alma mater | Universitatea Catolică din Leuven ()[5] Universitatea din Gent ()[5] Universitatea Harvard ()[5] |
Modifică date / text ![]() |
Este celebru pentru raportul său din 1975 prezentat Consiliului European, care prevedea o uniune politică și monetară, o consolidare a puterii parlamentare și o politică de securitate comună în Europa.
În 1976 a primit Premiul Carol cel Mare, care recompensează personalitățile angajate pentru unificarea europeană.