actor și regizor de film francez From Wikipedia, the free encyclopedia
Jean-Claude Brialy (n. , Sour El-Ghozlane, Franța – d. , Monthyon(d), Île-de-France, Franța) a fost actor și regizor de film francez.
Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Frumosul Serge (1958), Cele 400 de lovituri (1959), Dracul și cele 10 porunci (1962), Caruselul (1964) și nu în ultimul rând Întâmplări cu Cosa Nostra.
Jean-Claude Brialy s-a născut în Algeria, fiul unui colonel din armata franceză. Familia s-a mutat în Franța câțiva ani mai târziu, unde a urmat diverse școli superioare, a fost elev al unei școli de cadeți și a absolvit liceul la Strasbourg. Contrar dorințelor tatălui său, care ar fi dorit să-l vadă ofițer, a luat în secret lecții de actorie la Strasbourg. În timpul serviciului militar în Germania, a luat legătura cu televiziunea din Baden-Baden și Stuttgart și a apărut pentru prima dată pe scenă ca parte a sprijinului trupelor franceze. Mai târziu, a făcut un turneu în Franța timp de un an cu Centre Dramatique de l'Est, un teatru ambulant francez, cu piese de Sartre, Cocteau, Shakespeare etc. După ce și-a făcut debutul actoricesc în scurtmetrajul lui Jacques Rivette Le coup du berger (Lovitura ciobanului), Jean-Claude Brialy a devenit unul dintre cei mai importanți interpreți ai Nouvelle Vague. Pierre Kast l-a ales în 1957 alături de Jean Marais în Dragoste de buzunar (Un amour de poche). Claude Chabrol l-a făcut pe Jean-Claude Brialy protagonistul filmelor sale Verii (Les Cousins) și Frumosul Serge (Le Beau Serge). Mauro Bolognini l-a distribuit în Noi din stradă. Denys de La Patellière l-a făcut, spre deosebire de opiniile Noului Val, eroul romantic din drama With the Eyes of Love, ca un orb cu o amantă mai în vârstă (Danielle Darrieux).
Truffaut i-a oferit lui Brialy un rol principal în Mireasa era în negru după un scurtmetraj (O poveste despre apă) și o apariție cameo în Cele 400 de lovituri. Truffaut și Brialy erau, de asemenea, prieteni apropiați. Fusese numit martor la cununie pentru căsătoria lui Truffaut cu Claude Jade, care era planificată pentru iunie 1968, dar care nu a mai avut loc. De asemenea, Truffaut a vrut ca Brialy să joace rolul homosexualului Jean-Loup Cottins în Ultimul metrou, dar în cele din urmă l-a ales pe Jean Poiret, deoarece a simțit că rolul era „prea aproapiat” lui Brialy. În anii următori, Brialy care nu și-a ascuns niciodată homosexualitatea, a jucat roluri de astfel de bărbați, cum ar fi Max Jacob în filmul biopic de televiziune Monsieur Max (2007).
Unul dintre cele mai semnificative roluri ale sale a fost în filmul O femeie este o femeie al lui Godard, urmat de Parisul ne aparține al lui Rivette. Au urmat numeroase comedii romantice (Arsène Lupin contra Arsène Lupin și Urmărirea, ambele cu Françoise Dorléac) și filme explozive din punct de vedere politic precum Un om în plus de Costa-Gavras. În legătură cu cinematograful de autor din anii 1970, el este amintit în primul rând ca Jérôme în filmul lui Éric Rohmer Genunchiul Clairei, dar și prin munca sa cu Chabrol și Buñuel (Fantoma libertății) . În următoarele decenii, Brialy a continuat să aparțină primei trupe de actori francezi.
Actorul a și regizat mai multe filme. În această ipostază a lucrat cu Romy Schneider în Dragoste pe ploaie, cu care a jucat deja în 1958 în filmul Christine.
Potrivit anunțului familiei sale, Brialy a decedat pe 30 mai 2007 după o lungă boală, pe moșia sa din Monthyon(d), lângă Paris, unde deținea de mult un castel din secolul al XVIII-lea. La fel ca François Truffaut, a fost înmormântat în Cimitirul Montmartre(d) din Paris.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
.svg){kind=small}
