handbalistă ucraineană From Wikipedia, the free encyclopedia
Irina Oleksandrivna Glibko (n. , Odesa, RSS Ucraineană, URSS – d. , Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România)[3] a fost o handbalistă ucraineană care a jucat pentru clubul românesc SCM Râmnicu Vâlcea[4] și pentru echipa națională de handbal a Ucrainei pe postul de coordonator de joc.
| Irina Glibko | |||
|---|---|---|---|
 | |||
| Informații generale | |||
| Nume complet | Irina Oleksandrivna Glibko | ||
| Data nașterii | 18 februarie 1990 | ||
| Locul nașterii | Odesa, Ucraina | ||
| Data decesului | (34 de ani)[1][2] | ||
| Locul decesului | Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România | ||
| Naționalitate | Ucraineană | ||
| Înălțime | 1,7 m | ||
| Greutate | 60 kg | ||
| Poreclă | Ira | ||
| Post | Inter stânga / centru | ||
| Informații despre echipă | |||
| Echipa actuală |
 SCM Râmnicu Vâlcea | ||
| Număr | 23 | ||
| Cluburi de seniori* | |||
| Ani | Club | ||
| 2007–2009 |
 SC „Galiceanka” Liov | ||
| 2009 |
Nalogovi Universitet | ||
| 2009–2011 |
Zaporoje-ZSEA | ||
| 2011–2012 |
Podatkovii Universitet | ||
| 2012–2013 |
HC Danubius Galați | ||
| 2013–2015 |
CSM București | ||
| 2015–2017 |
HCM Roman | ||
| 2017–2024 |
SCM Râmnicu Vâlcea | ||
| Echipa națională | |||
| Ani | Țară | Ap | (G) |
| 2010–2024 |
Ucraina | 19 | (37) |
| Titluri | |||
|
Căpitan al SCM Râmnicu Vâlcea Căpitan al echipei naționale a Ucrainei | |||
|
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern # Selecții și goluri la națională până la data de 20 august 2012 | |||
Modifică date / text  | |||
Irina Glibko a fost declarată cea mai bună marcatoare din sezonul 2012-2013 al Ligii Naționale, cu 177 de goluri înscrise,[5] pe când evolua la HC Danubius Galați. După retrogradarea acestei echipe în Divizia A, Glibko s-a transferat la CSM București,[6] cu care a câștigat titlul de campioană a României în 2015.
Părinții lui Glibko au murit foarte tineri, puțin după vârsta de 30 de ani: mama ei în urma unei boli, iar tatăl într-un accident de mașină.[7] Irina a avut o soră mai mică cu doi ani, iar cele două, conform handbalistei Irina Șuțka, „s-au crescut una pe alta”.[7] Florin Verigeanu, directorul secției de handbal a clubului SCM Râmnicu Vâlcea, a povestit într-un interviu că „ea a fost crescută la orfelinat, o poveste tristă de viață. A crescut la orfelinat”[8] împreună cu sora ei.[9]
Glibko a început să joace handbal din întâmplare, la vârsta de 8 ani. I s-a propus să practice acest sport în timpul unei vizite la o sală de sport din Odesa, unde aveau loc antrenamente și concursuri de gimnastică ritmică și badminton.[10]
La 17 ani, deoarece nu existau echipe importante în orașul natal, s-a mutat la Liov și a debutat la SC „Galiceanka” Liov.[10] Încă de atunci, Irina Șuțka, care juca la altă echipă din campionatul ucrainean, a observat că Glibko „are calități”.[7] Înainte de a se transfera în România, la HC Danubius Galați, handbalista a mai jucat la HC Motor Zaporojie și Podatkovii Universitet.
După un an petrecut la Galați și doi ani la CSM București, Irina Glibko a jucat la HCM Roman, echipă cu care a ajuns până în optimile Cupei EHF Feminin 2015-2016. În 2017 s-a transferat la SCM Râmnicu Vâlcea, unde a obținut cele mai bune rezultate și a avut cele mai bune performanțe din carieră: un titlu național în 2019 și două medalii de bronz, cupa României în 2020, supercupa României în 2018 și 2020, participări în cupele europene și mai multe premii și trofee personale.[10] Timp de mai multe sezoane, ea a fost și căpitanul echipei vâlcene.[9]
Deși scundă de înălțime, Glibko avea „un braț ca un tun și un șut fantastic”[10], iar Florentin Pera, antrenorul ei de la Roman și Râmnicu Vâlcea, și-o amintește ca „un exemplu de profesionalism și de determinare”.[7] Conform lui Pera, Glibko „punea pasiune pentru handbal. Nu a existat antrenament în care să nu dea sută la sută. [...] Era golgeter înnăscut”.[7] În total, în cele 11 sezoane petrecute la echipe din România, Irina Glibko a înscris peste 1000 de goluri.[10]
Irina Glibko a fost convocată la echipa națională a Ucrainei în 2010, la vârsta de 20 de ani.[11] A luat parte la campionatele europene din 2012[12] și 2014[13], la care Ucraina se calificase, dar a ratat participarea la campionatul mondial din 2023 din motive medicale.[14] Timp de mai mulți ani, Glibko a fost și căpitanul echipei naționale a Ucrainei.[15]
În 2020, handbalista a fost diagnosticată cu cancer mamar.[8][10] A urmat un tratament la București și a fost operată, iar analizele medicale i-au ieșit foarte bune, ceea ce i-a permis să se întoarcă pe teren și să facă probabil cel mai bun sezon al carierei, în 2022-2023.[7] Însă boala a recidivat și s-au descoperit metastaze la ficat, iar handbalista a trebuit să urmeze din nou tratamente lungi și dureroase.[8] Glibko nu și-a pierdut niciodată optimismul și a fost tot timpul convinsă că se va face bine și va continua să joace handbal. Coechipiera sa, Cristina Florica, a declarat despre voința și puterea de luptă a Irinei: „nu am văzut o ființă care să lupte mai mult pentru viața ei. Și-a dorit enorm să trăiască. Tot timpul ne spunea că o să-și revină, că ea se va întoarce la handbal. Nici nu concepea să nu revină.”[7]
În august 2024, medicii de la clinica din Cluj-Napoca unde se trata i-au transmis Viktoriei Timoșenkova, o altă handbalistă ucraineană stabilită în România, că nu mai e nimic de făcut și că Irina Glibko mai are de trăit doar câteva zile.[7] S-a luat decizia ca sportiva să fie mutată la spitalul din Râmnicu Vâlcea, oraș care devenise a doua ei casă.[7][9] Pe 28 august 2024, Glibko a încetat din viață la spitalul local, iar clubul SCM Râmnicu Vâlcea a anunțat decesul handbalistei pe contul propriu de Facebook.[10] Trupul neînsuflețit al Irinei Glibko a fost depus la o capelă din oraș, pentru ca fanii, coechipierele și toți cei care au cunoscut-o să își poată lua rămas bun.[9]
Sora Irinei Glibko a hotărât ca fosta handbalistă să fie înmormântată la Odesa.[8][16]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
