Indice de refracție
From Wikipedia, the free encyclopedia
Indicele de refracție este o mărime adimensională care caracterizează cantitativ refracția luminii. Se exprimă ca raport între viteza luminii în vid și viteza de propagare a luminii prin mediul străbătut :
De exemplu, un mediu cu valoarea indicelui de refracție egală cu 2 este un mediu în care viteza luminii este numai jumătate din viteza luminii prin vid (299.792.458 m/sec.).
Este o mărime dependentă de temperatură și de lungimea de undă[1]
Dependența de lungimea de undă a indicelui de refracție a unui mediu face ca lumina albă să se separe în culorile componente atunci când are loc refracția.
Mai multe informații Indicii de refracție ai unor materiale pentru λ=589 nm., Substanța ...
Indicii de refracție ai unor materiale pentru λ=589 nm. | |
---|---|
Substanța | n |
Gaze la 0 °C și 1 atm | |
Aer | 1,000293 |
Heliu | 1,000036 |
Hidrogen | 1,000132 |
Dioxid de carbon | 1,00045 |
Lichide la 20 °C | |
Apă | 1,333 |
Etanol | 1,36 |
Ulei de măsline | 1,47 |
Solide | |
Gheață | 1,309 |
Plexiglas | 1,49 |
Sticlă "Crown" | 1,52 |
Diamant | 2,42 |
Închide