Halmyris
From Wikipedia, the free encyclopedia
Cetatea romană de la Halmyris se găsește pe teritoriul actualei localități Murighiol, județul Tulcea, la 2 km SE de sat și 200 m N de șoseaua Murighiol - Dunavățul de Sus, 1,5 km sud de brațul Sfântul Gheorghe. A fost înscrisă sub codul RAN 159623.01 în Repertoriul Arheologic Național.[1]
| |||||
Tip | Castru auxiliar | ||||
---|---|---|---|---|---|
Tip construcție | Zid de piatră - faza a II-a Palisadă și val de pământ - faza I | ||||
Perioadă de activitate |
- sec. VII | ||||
Unități prezente | Legiunea I Italica Legiunea a XI-a Claudia | ||||
Limes | Moesiarum | ||||
Unitate administrativă | Moesia Inferior | ||||
Cod RAN | 160920.02 | ||||
Cod LMI | TL-I-s-A-05844 | ||||
Amplasare | 45°1′30″N 29°11′52″E ({{PAGENAME}}) | ||||
Localitate | Murighiol | ||||
Modifică text |
Începând cu secolul al II-lea se pare că cea mai importantă bază a flotei romane moesice a fost la Noviodunum, mulți foști marinari ai flotei întemeind lângă Halmyris chiar un sat al marinarilor, vicus classicorum, după cum apare pe o inscripție.[2] Există dovezi arheologice ale existenței umane în această zonă din perioada preromană, în apropierea cetății romane fiind identificată și cercetată o necropolă getică. Cercetările arheologice de amploare au început în 1981, continuînd și astăzi. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă romană, atestată printr-o inscripție (unicat în Imperiul Roman) care menționează "satul mariarilor", aparținători flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Tot la Halmyris, în cripta basilicii, au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, Epictet și Astion. Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d.Hr.
Cercetările arheologice sunt efectuate de un colectiv condus de Mihail Zahariade (Institutul de Tracologie București). Florin Topoleanu (ICEM Tulcea), Cristian Olariu (FIB), Alexandru Madgearu și Myrna Phelps sunt membri ai colectivului de cercetare. Cetatea Halmyris a fost inclusă în Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național în Secțiunea a III-a - zone protejate, la puntul g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine. [3]