From Wikipedia, the free encyclopedia
Günther Anders (născut Günther Siegmund Stern; n. , Breslau, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. , Viena, Austria) a fost un filosof, jurnalist, eseist și poet german.
Günther Anders | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] Breslau, Regatul Prusiei, Imperiul German[6] |
Decedat | (90 de ani)[1][7][4][5][2] Viena, Austria[8] |
Căsătorit cu | Hannah Arendt (–) Elisabeth Freundlich[*] (–) Charlotte Lois Zelka[*] (–) |
Cetățenie | Germania Austria |
Ocupație | filozof traducător scenarist istoric al epocii moderne[*] critic de film[*] critic de artă cadru didactic universitar[*] jurnalist scriitor poet |
Limbi vorbite | limba franceză[9] limba engleză[9] limba germană[10][9] |
Modifică date / text |
A crescut într-o familie de intelectuali iudeo-germani asimilați, părinții săi, Clara și William Stern, având contribuții importante la dezvoltarea psihologiei. Studiază filosofia și istoria culturii cu Panofsky și Cassirer, apoi filosofia cu Heidegger și Husserl, sub conducerea celui din urmă obținând doctoratul în 1923. Lucrează în Germania ca jurnalist. În 1933 emigrează la Paris împreună cu prima sa soție, Hannah Arendt, apoi în Statele Unite, înainte de a se stabili definitiv la Viena, în 1950. De o verticalitate morală rar întâlnită, refuză cariera academică și o lasă în plan secund pe cea de scriitor și critic literar, pentru a se implica, în calitate de activist și jurnalist, în combaterea celor mai mari amenințări la adresa umanității, bomba atomică și războiul. Critic lucid al societății occidentale și fin analist, câștigă o notorietate târzie, cărțile sale cele mai importante fiind astăzi mai cunoscute decât în timpul vieții sale.
Prima revoluție industrială de la mijlocul secolului al XIX-lea constă, în opinia lui Anders, în emergența principiului tehnic după care se ghidează activitatea omului: a produce, cu ajutorul mașinilor, alte mașini sau piese tehnice. A doua revoluție industrială se petrece atunci când omul devine un simplu mijloc sau instrument în producerea mașinilor de către mașini. Iar a treia revoluție industrială, care marchează tendința lumii de a se tehniciza și a tehnicii de a deveni lumea însăși, instaurează posibilitățile tehnice ca imperative de realizare: ceea ce este posibil tehnic, este automat legitim și trebuie obligatoriu pus în practică. Din acest punct de vedere, exemplele lui Anders se referă la bomba atomică, inseminarea artificială, clonajul, ingineriile umane de tot felul (biologice și genetice). Libertatea omului și poziția sa centrală în cadrul lumii devin astfel obsolete, locul lor fiind luat de tehnică și de procesul ei de autonomizare în raport cu creatorul uman. Prin urmare, facultatea de producere a omului depășește, prin realizările sale, imaginația, sensibilitatea și capacitatea acestuia de a înțelege ceea ce a produs. Anders numește reflecțiile sale asupra facultăților dezintegrate, necoordonate ale omului, filosofie a decalajului. (Nicoleta Szabo)[11]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.