György Faludy
scriitor maghiar / From Wikipedia, the free encyclopedia
György Faludy (nume la naștere: Leimdörfer György Bernát József[2]; în țări de limbă engleză: George Faludy; n. 22 septembrie 1910, Budapesta – d. 1 septembrie 2006, Budapesta) a fost un poet, traducător de poezie, jurnalist, memorialist, eseist și romancier maghiar.
György Faludy | |
Portret de Bahget Iskander | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Leimdörfer György Bernát József |
Născut | 22 septembrie 1910 Budapesta |
Decedat | 1 septembrie 2006 Budapesta |
Înmormântat | Cimitirul Kerepesi |
Părinți | Joachim Leimdörfer Erzsébet Katalin Biringer |
Căsătorit cu | Valéria Ács (1937–) Zsuzsanna Szegő (1953–1963) Lili Erényi Fanny Kovács (2002–2006) |
Copii | Andrew Faludy |
Cetățenie | ungară canadiană |
Ocupație | scriitor traducător jurnalist profesor |
Limbi vorbite | limba maghiară[1] |
Studii | Universitatea din Viena Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Paris Universitatea din Graz |
Activitatea literară | |
Limbi | limba maghiară |
Specie literară | poezie memorii roman eseu |
Operă de debut | A pompeji strázsán (De strajă la Pompei) (1938) |
Opere semnificative | transpuneri poetice din François Villon Pokolbéli víg napjaim (Zilele mele fericite în iad) (1987) |
Note | |
Premii | Premiul Kossuth (1994) Premiul comemorativ Joseph Pulitzer (1990) Premiul Pana de Aur (2000) |
Modifică date / text |
A avut o viață aventuroasă: s-a refugiat din Ungaria înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, s-a înrolat în armata americană în timpul războiului, s-a întors în Ungaria și a fost deținut trei ani în lagăre în timpul regimului comunist, după Revoluția din 1956 s-a refugiat din nou în Occident, iar în 1988 s-a întors definitiv în țară. S-a căsătorit de patru ori. A fost un hedonist și un spirit nonconformist tot timpul vieții, fiind apreciat ca poet, ca traducător din poezia universală și pentru scrierile sale autobiografice. Un amănunt interesant este că și-a publicat primul volum în România, la Cluj, în 1937[3], și ultimele scrieri tot în România, într-o revistă literară din Arad, în 2005-2006[4].