Ghimpele
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ghimpele a fost o revistă satirică care a apărut în perioada 28 mai 1866 – 8 aprilie 1879. Proprietarul acesteia era T. I. Stoenescu, care și publica articole sub pseudonime ciudate, precum Ioga, Eu, Hai-hui, Tipeliga, Grivei.[1]
Ghimpele | |
Informații generale | |
---|---|
Editor | SC All-News SRL |
Redactor-șef | Răzvan Zamfir - redactor-șef |
Data fondării | 1866 |
Limbă | română |
Sediu | Str. Dr. Iacob Felix, 101 București |
ISSN | 1843-6366 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
În ziar, acesta scria: Toți știți, amici lectori că "Ghimpele" nici nu sfâșie, nici nu rănește. Ghimpele înțeapă, deșteaptă spiritul și îndreaptă moravurile. Este adevărat că pe ici pe colo, cei înghimpați essală câte un of.[2]
Dintre colaboratorii revistei au ieșit în evidență folcloristul Gheorghe Dem Theodorescu, care a fost redactor al revistei între 1869 și 1875,[3] și scriitorul I. L. Caragiale.
Gheorghe Dem Teodorescu a debutat în revistă, sub pseudonimul Ghedem, publicând în numărul din 17 mai 1870 pamfletul “Animale politice – Maimuța”, care se înscria în linia atacurilor antimonarhice ale revistei. I. L. Caragiale și-a început colaborarea la „Ghimpele” în numărul din 16 decembrie 1873, cu povestea satirică în versuri “Șarla și ciobanii”. Începând cu numărul din 26 mai 1874, Caragiale publica „cronica literară”, „cronica fantastică” și „cronica sentimentală”, semnând Car. și Palicar.[1]
În numărul din 20 iunie 1871 al revistei Ghimpele a fost publicată și poezia de debut a lui Alexandru Macedonski, Dorința poetului, publicată inițial în „Telegraful român“, din Sibiu.[4]