Gheorghe Ciuhandu (n. , Roșia, România – d. , Vața de Jos, Hunedoara, România) a fost un preot și publicist român, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Nu confundați cu Gheorghe Ciuhandu (politician).
| Gheorghe Ciuhandu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Roșia, România |
| Decedat | (72 de ani) Vața de Jos, Hunedoara, România |
| Cetățenie |  România |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | istoric politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Cernăuți |
Modifică date / text  | |
 Membru de onoare al Academiei Române |
|---|
Gheorghe Ciuhandu a urmat cursurile învățământului secundar la Beiuș, după care a studiat teologia la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad (1893-1896). Profesează ca învățător confesional în Căbești (1897-1899), apoi devine funcționar la Consistoriul din Arad (1900).
Continuă studiile la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1900-1902) perioadă în care devine prefect de studii și profesor suplinitor la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad. Ultimele studii la facultate (1903-1905) sunt finalizate, iar în 1905 obține titlul de doctor.
Devine consilier la secția școloară a Consistoriului din Arad (1905-1938), diacon (1908), preot și protopop (1910), iconom stavrofor (1936).[3]
A fost profesor de istoria bisericii la Arad și referent școlar la Episcopia Aradului. Este autorul a peste 60 de cărți, a numeroase studii și articole. După 1918 a fost consilier cultural la Episcopia Aradului și președinte al asociației "Andrei Șaguna", iar ulterior senator. Din 1946 a devenit membru de onoare al Academiei Române.[4]:p. 16
Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Consistoriul Ortodox din Arad.[1]:p. 77[4]:p. 16
- Chestiunea ritului răsăritean în desvoltarea sa penă azi pe teritoriul ungar, Societatea tipografică bucovineană, Cernăuți, 1907;
- Școala noastră poporală și Darea cultuală, Tipografia diecezană greco-orientală română, Arad, 1918;
- Propaganda catolică-maghiară dela Măcău: în coasta Diecezei ortodoxe a Aradului: (1815-1864), Tipografia diecezană, Arad, 1926;
- Desbinarea religioasă a românilor ardeleni : falsificarea credinței și istoriei, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1927;
- Patronatul eclesiastic ungar în raport cu drepturile statului român, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1928;
- Din viața lui Nestor Ioanovici, Episcopul Aradului : 1767-1830, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1929;
- Schițe din trecutul Românilor arădani din veacul 18. Părți din unele conferințe ocazionale, Tipografia diecezană, Arad 1934;
- Episcopii Samuil Vulcan și Gherasim Raț : pagini mai ales din istoria românilor crișeni, 1830-40, Arad, 1935;
- Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Cu un excurs istoric până la 1752 și însemnări politico-istorice ulterioare, Tipografia diecezană greco-orientală română, Arad, 1940.
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
