Fidesz

Fidesz - Alianța Civică Maghiară este un partid politic parlamentar de centru-dreapta din Ungaria.^[1][2] La alegerile parlamentare din 2010, alianța Fidesz-KDNP a câștigat majoritatea în parlament, obținând 52% din voturi, Fidesz luând 227 de locuri și KDNP luând 36.

Fidesz - Alianța Civică Maghiară
Fidesz - Magyar Polgári Szövetség
Oameni cheie
Președinte	Viktor Orbán
Vicepreședinți	Lajos Kósa Gábor Kubatov Szilárd Németh Katalin Novák
Lider parlamentar	Máté Kocsis
Date
Înființat	30 martie 1988
Sediu	1089 Budapest, Visi Imre utca 6. (Polgárok Háza)
Organizație de tineret	Fidelitas
Informații
Ideologie oficială	Conservatorism național[3][4][1] Conservatorism social[5][6][7] Euroscepticism slab[8][9][10] Rusofilie slabă [11] Antiimigrație[12] Populism de dreapta[4][1][13] Creștin-democrație[14] Iliberalism[15][16] Naționalism economic[17][18] Istoric:  • Liberalism[19][20]  • Conservatorism liberal[21][22]  • Național liberalism[19][23][24]  • Libertarianism[25][26]  • Secularism[27][25]  • Anticlericalism[24][28]
Poziție politică	Prezent: Dreapta[29] spre Extrema dreaptă[43] Înainte: Centru-dreapta[44] spre Dreapta[45][46][47]
Afiliere națională	Fidesz–KDNP
Afiliere internațională	Uniunea Democrată Internațională Internaționala Centrist-Democrată
Afiliere europeană	PPE (2004-2021)
Grup europarlamentar	PPE (2004-2021) Neafiliat (2021-2024) Patrioți pentru Europa (2024-prezent)
Culori oficiale	Portocaliu
Adunarea Națională	117 / 199
Parlamentul European	12 / 21
Adunările județene	245 / 381
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Originea numelui

La 30 martie 1988 (în Ungaria erau încă la putere comuniștii și încă staționau trupe sovietice de ocupație), în sala mare a Clubului “Bibó” din Budapesta, Viktor Orbán și alți 36 de studenți “au înființat FIDESZ (FIatal DEmokraták SZövetsége – în traducere: Alianța tinerilor democrați). Condițiile admiterii în grupare erau: vârsta sub 35 de ani și neapartenența la o organizație comunistă. Momentul în care Viktor Orbán și FIDESZ au intrat în conștiința națională a fost 16 iunie 1989 (tot în timpul comunismului și a ocupației sovietice) cu ocazia funeraliilor naționale organizate în memoria lui Imre Nagy și a celor patru tovarăși ai săi, executați de sovietici pentru că au condus revolta anticomunistă din 1956; atunci, printre cei care au luat cuvântul a fost și Viktor Orbán, care a uluit audiența cerând și plecarea comuniștilor și retragerea armatei sovietice.^{[48][necesită sursă mai bună]}

Ideologie

Actualmente, Fidesz este considerat un partid conservator, și naționalist în problemele cu integrarea europeană. Ca și „dreapta” maghiară în general, a fost mult mai sceptic pe ideile neo-liberale pentru economia țării, decât „stânga” maghiară. Probleme ca biserica și statul, politicile familiilor și foști comuniști arată aliniere de-a lungul tradiționalului spectru stânga-dreapta.^[49]

Liderii

	Imagine	Nume	Preluarea mandatului	Încheierea mandatului	Durata la conducere	Note
1		Viktor Orbán	18 aprilie 1993	29 ianuarie 2000	6 ani, 286 zile	Prim ministru, 1998–2002
2		László Kövér	29 ianuarie 2000	6 mai 2001	1 an, 97 zile
3		Zoltán Pokorni	6 mai 2001	3 iulie 2002	1 an, 58 zile
4		János Áder	3 iulie 2002	17 mai 2003	318 zile
5		Viktor Orbán	17 mai 2003	În funcție	18 ani, 10 luni și 18 zile	Prim ministru, 2010–prezent

Rezultate electorale

Adunarea Națională

Alegeri	Voturi			Locuri		Poziție	Guvern	Lider
	#	%	±	#	+/−
1990	439,481	8.95%	–	22 / 386	±0	5	MDF–FKgP–KDNP	Viktor Orbán
							MDF–EKGP–KDNP
1994	379,295	7.02%	▼1.93	20 / 386	▼ 2	6	MSZP–SZDSZ Supermajoritate	Viktor Orbán
1998	1,263,522	28.18%	▲21.16	148 / 386	▲ 128	1	Fidesz-FKgP-MDF	Viktor Orbán
20021	2,306,763	41.07%	▲13.89	164 / 386	▲ 16	2	MSZP–SZDSZ	Viktor Orbán
20062	2,272,979	42.03%	▲0.96	141 / 386	▼ 23	2	MSZP–SZDSZ	Viktor Orbán
							MSZP Minoritate
20102	2,706,292	52.73%	▲10.70	227 / 386	▲ 86	1	Fidesz–KDNP Supermajoritate	Viktor Orbán
20142	2,264,486	44.87%	▼7.86	117 / 199	▼ 110	1	Fidesz–KDNP Supermajoritate	Viktor Orbán
20182	2,824,206	49.27%	▼4.40	117 / 199	▬ 0	1	Fidesz–KDNP Supermajoritate	Viktor Orbán
2022	2,724,861	53.85%	▲4.40	119 / 199	▲2	1	Fidesz–KDNP Supermajoritate	Viktor Orbán

Parlamentul European

An electoral	# din totalul de voturi	% din totalul de voturi	# din totalul de locuri câștigate	+/-	Note
2004	1.457.750	47,4% (1)	12 / 24
20091	1.632.309	56,36% (1)	13 / 22	▲ 1
20141	1.193.991	51,48% (1)	11 / 21	▼ 2
20191	1.824.220	52,56% (1)	12 / 21	▲ 1
2024	2.048.211	44,82% (1)	11 / 21	▼ 1

În 2002, a concurat la alegerile parlamentare împreună Forumul Democratic Maghiar (FDM). Înainte de alegerile din 2006, Forumul Democratic Maghiar s-a separat de coaliție, fiind după aceea înlocuit cu KDNP în alianță.

În ianuarie 2010, László Kövér, preșdintele Consiliului Național al partidului, a declarat reporterilor că partidul avea ca scop câștigare unei majorități de două treimi, la alegerile parlamentare din aprilie. El a menționat că Fidesz a avut o șansă reală de a câștiga o alunecare de teren. În ceea ce privește comportamentul Partidului Jobbik a spus că a fost "lamentabil negativă", adăugând că aceasta a fost înrădăcinată în "guvernul dezastru" al Partidului Socialist și fostul său aliat, Democrații Liberi.^[50]

Structura organizatorică

Uniunea civilă maghiară este formată din asociații electorale (volasztókerületi szervezet), câte una pentru fiecare distric electoral, o asociație electorală formată din asociații locale (helyi szervezet), una pentru fiecare comunitate.

Organismul suprem — congresul (Kongresszus), între congrese — comitetul de stat (Országos Választmány), între consiliile de stat — congresul de stat (Országos Elnökség), organul de supraveghere este Comitetul pentru mandate, statut și conflicte (Mandátumvizsgáló, Ügyrendi- és Összeférhetetlenségi Bizottság), Comitetul pentru etică (Etikai Bizottság), Comitetul de audit (Számvizsgáló Bizottság).

Organizația de tineret - Fidelitas.

Referințe

1. Bakke, Elisabeth (2010), „Central and East European party systems since 1989”, Central and Southeast European Politics Since 1989, Cambridge University Press, p. 79, accesat în 17 noiembrie 2011
2. Hloušek, Vít; Kopeček, Lubomír (2010), Origin, Ideology and Transformation of Political Parties: East-Central and Western Europe Compared, Ashgate, p. 115
3. Nordsieck, Wolfram (2018). „Hungary”. Parties and Elections in Europe.
5. White, Stephen (2013). Developments in Central and East European Politics. Macmillan. p. 35.
6. Tiryakian, Edward (2020). New Nationalisms of the Developed West: Toward Explanation. In Hungary, Orbán and his social conservative Fidesz
7. Bakke, Elisabeth (2011). 20 Years since the Fall of the Berlin Wall: Transitions, State Break-Up and Democratic Politics in Central Europe and Germany. BMV Verlag. p. 257.
8. Horvath, Attila (2016). From Anti-communism to Anti-EUism: Faces of Fidesz's Euroscepticism. UACES 46th Annual Conference. University Association for Contemporary European Studies.^{[nefuncțională]}
9. Hegedüs, Daniel (27 mai 2019). „Can the right in East and West unite?”. International Politics and Society. Accesat în 12 octombrie 2019.
10. Petsinis, Vassilis (23 februarie 2019). „'It is also the economy, stupid!' The rise of economic euroscepticism in Central and Eastern Europe”. openDemocracy. Accesat în 12 octombrie 2019.
11. Bayer, Lili (2022). Hungary has become the EU home of Kremlin talking points. POLITICO.
12. András, Bíró; Tamás, Boros; Áron, Varga. „Euroszkepticizmus Magyarországon” (PDF). Policy Solutions (în maghiară). Arhivat din original (PDF) la 6 septembrie 2015.
13. Bieling, Hans-Jürgen (2015). „Uneven development and 'European crisis constitutionalism', or the reasons for and conditions of a 'passive revolution in trouble'”. În Jäger, Johannes; Springler, Elisabeth. Asymmetric Crisis in Europe and Possible Futures: Critical Political Economy and Post-Keynesian Perspectives. Routledge. p. 110. ISBN 978-1-317-65298-4.
14. Schöpflin, György (2013). „Hungary: the Fidesz Project”. Aspen Review Central Europe (1). Accesat în 12 octombrie 2019.
15. „Trust in Europe's illiberal governments grows”. www.ft.com. Accesat în 10 ianuarie 2021.
16. Foster, Peter (29 mai 2019). „A 'climate of fear': Hungary, inside a dying democracy propped up by the EU”. The Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Accesat în 10 ianuarie 2021.
17. Bozóki, András (2015). „Chapter 1: Broken Democracy, Predatory State, and Nationalist Populism”. În Krasztev, Péter; Van Til, Jon. The Hungarian Patient: Social Opposition to an Illiberal Democracy. Central European University Press. p. 21.
18. Mudde, Cas (2016). On Extremism and Democracy in Europe. Routledge. p. 46.
19. Dieringer, Jürgen (2009). Das Politische System der Republik Ungarn: Entstehung – Entwicklung – Europäisierung. Verlag Barbara Budrich. pp. 78–79.
20. Andor, Lásló (2000). Hungary on the Road to the European Union. Greenwood Publishing Group. p. 69.
21. Tunkrova, Lucie (2010). The Politics of EU Accession. Routledge. p. 137.
22. Bibič, Adolf (1994). Civil Society, Political Society, Democracy. Slovenian Political Science Association. p. 275.
23. Anderson, Jay Colin (2001). The Government and Party Systems of Hungary (1990-2000). Indiana University. p. 94.
24. Pappas, Takis (2019). Populism and Liberal Democracy. Oxford University Press. p. 157.
25. Berglund, Sten (2013). The Handbook of Political Change in Eastern Europe. Edward Elgar Publishing. p. 297.
26. Galston, William (2020). Anti-Pluralism: The Populist Threat to Liberal Democracy. Yale University Press. p. 46.
27. Arato, Andrew (2000). Civil Society, Constitution, and Legitimacy. Rowman & Littlefield Publishers. p. 286.
28. Pirro, Andrea (2015). The Populist Radical Right in Central and Eastern Europe. Routledge. p. 154.
29. „Sex tapes, scandals in Hungary's local election campaign”. abc news. 11 octombrie 2019. Borkai is running for re-election as mayor of the northwestern city of Gyor, representing Orban's right-wing Fidesz party. Another leaked sex video featured an opposition politician, Tamas Wittinghoff, the mayor of a town near Budapest.
30. Kingsley, Patrick. „Opposition in Hungary Demonstrates Against Orban, in Rare Display of Dissent”. The New York Times. Accesat în 16 decembrie 2018.
31. Novak, Benjamin; Kingsley, Patrick. „Hungary Creates New Court System, Cementing Leader's Control of Judiciary”. The New York Times. Accesat în 12 decembrie 2018.
32. Cowburn, Ashley. „Michael Gove refuses to condemn far-right Hungarian leader Viktor Orban”. The Independent. Accesat în 16 septembrie 2018.
33. Schaeffer, Carol. „How Hungary Became a Haven for the Alt-Right”. The Atlantic. Accesat în 28 mai 2017.
34. Kuper, Simon (11 septembrie 2019). „Why rightwing populism has radicalised”. Financial Times.
35. Kondor, Katherine (30 ianuarie 2019). „The Hungarian paradigm shift: how right-wing are Fidesz supporters?”. openDemocracy.
36. Zerofsky, Elisabeth (7 ianuarie 2019). „Viktor Orbán's Far-Right Vision for Europe”. The New Yorker.
37. Walt, Vivienne (22 mai 2019). „Hungary's Far-Right Government Has Been Getting a Boost from President Trump Ahead of E.U. Elections”. Time.
38. Stone, Jon (30 septembrie 2019). „Hungarian opposition party says its meetings in parliament were bugged”. The Independent. Hungarian politics is dominated by Viktor Orban's far-right Fidesz party, which is supported by a largely partisan pro-government media that marginalises opposition voices.
39. Beauchamp, Zack (13 septembrie 2018). „It happened there: how democracy died in Hungary”. Vox. Accesat în 12 octombrie 2019.
40. Beauchamp, Zack (17 decembrie 2018). „Hungary's prime minister stole the country's democracy. Now Hungarians are rising up”. Vox. Accesat în 12 octombrie 2019.
41. Santora, Marc; Erlanger, Steven (20 martie 2019). „Top E.U. Coalition Suspends Party Led by Orban, Hungary's Leader”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în 29 mai 2019.
42. Lendvai, Paul (7 aprilie 2018). „The Most Dangerous Man in the European Union”. The Atlantic (în engleză). Accesat în 29 mai 2019.
43. ^{[4][1][13][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42]}
44. „Stunning win for centre-right Fidesz party”. The Irish Times. 26 mai 1998. Accesat în 2 octombrie 2019.
45. „Fidesz: The story so far”, The Economist, 18 decembrie 2010, accesat în 18 noiembrie 2011
46. Right-wing Fidesz win election by landslide, Radio France Internationale, 12 aprilie 2010, accesat în 18 noiembrie 2011
47. Seres, Balint (12 aprilie 2010), „Right-wing Fidesz party wins by landslide in Hungary elections”, News AU, arhivat din original la 6 ianuarie 2016, accesat în 18 noiembrie 2011
48. Paul Lendvai – Ungaria lui Orbán – Polirom 2017 – ISBN 978-973-46-6879-3, pp.15,30
49. Bodan Todosijević The Hungarian Voter: Left–Right Dimension as a Clue to Policy Preferences in International Political Science Review (2004), Vol 25, No. 4, p. 421
50. By MTI. „Opposition Fidesz aims at two-thirds majority”. Politics.hu. Accesat în 17 aprilie 2010.

Legături externe

• Site Oficial
• Profil Fidesz PPE

	Portal Politică