filozof și teolog sunnit From Wikipedia, the free encyclopedia
Abu Abdullah Muhammad ibn Umar ibn al-Husayn al-Taymi al-Bakri al-Tabaristani Fakhr al-Din al-Razi[4] (în arabă أبو عبدالله محمد بن عمر بن الحسن بن الحسين بن علي التيمي البكري فخرالدین الرازی), cunoscut sub numele Fakhruddin Razi a fost un teolog și filosof sunnit care s-a născut în Iran în anul 1149 și a murit în Afganistan în anul 1210. A studiat învățăturile tradiționaliste islamice în Iran fiind un ash’arit convins.
| Abu Abdullah Muhammad ibn Umar ibn al-Husayn al-Taymi al-Bakri al-Tabaristani Fakhr al-Din al-Razi أبو عبدالله محمد بن عمر بن الحسن بن الحسين بن علي التيمي البكري فخرالدین الرازی | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1149 Ray |
| Decedat | 1210 Herat |
| Religie | islam[1] Teologia Ash'arită  |
| Ocupație | filozof matematician ‘Ulama astronom |
| Limbi vorbite | limba arabă[2] limba persană[3] |
| Activitate | |
| Domeniu | scolastică islamică |
| Cunoscut pentru | Tafsir al-Kabir[*] Asas al-Taqdis[*] المطالب العالية من العلم الإلهي[*] محصل أفكار المتقدمين والمتأخرين من العلماء والحكماء والمتكلمين[*] الأربعين في أصول الدين[*] معالم أصول الدين[*] Q120492072[*] جامع العلوم[*] Lumi' al-bayanat[*] نهاية العقول[*] |
Modifică date / text  | |
Pentru început, a învățat împreună cu tatăl său, ca mai târziu să studieze la Merv și Maragheh ca discipol al lui al-Majd al-Jili care la rândul său fusese discipoulul lui al-Ghazali. A fost acuzat ca fiind adeptul raționalismului cu toate că a ajutat la convertirea multor oameni la ortodoxie. Cu toate că făcea parte dintre reprezentanții școlii teologice Ash’ari, pe patul de moarte și-a exprimat regretful apartenenței la filozofia școlii.
Al-Razi a scris tratate pe teme ce includ doctrine religioase, metafizică și logică. Ca ash’arit, acesta este evlavios, dar se face remarcat prin talentul său de orator, cu precădere în controversatele contradicții aspura învățăturii mu’tazilite. Al-Razi a călătorit mult, ajungând până în India.
În ultima parte a vieții sale al-Razi se concentrează din ce în ce mai mult aspura Coranului, în care găsește o sursă de justificări ale ideilor si idealurilor sale, interpretările lui asupra Coranului reprezentând cea mai importantă parte a lucrărilor sale. În cartea sa numită Testament acesta afirma: „am avut parte de toate metodele kalam-ului și de toate căile filozofiei însă nici una nu mi-a oferit confortul și satisfacția pe care le-am găsit citind Coranul.
Creația sa, Al-tafsir al-kabir (engleză The great commentary) cunoscută și ca Mafatih al-ghayb (engleză The Keys to the Unseen World) este rodul întâlnirii acestuia cu Coranul. În acest volum susține idea existenței unei lumi ascunse, dincolo de puterea de ințelegere a oamenilor, Coranul fiind singura sursă de cunoaștere a lucrurilor știute doar de Dumnezeu.
De-a lungul vieții sale se opune cu vehemență invățăturilor mu’tazilite, în special cărții lui Zamakhshari, pe care o contrazice în totalitate si respinge fără osteneală doctrina conform căreia omul își decide singur faptele iar Dumnezeu poate fi înduplecat să ofere bunatatea Sa creației Sale.
Lui al-Razi îi este atribuită doctrina conform căreia profeții sunt ființe impecabile ce nu pot păcătui și nici nu pot împărtăși mesajele lor într-un mod greșit.
Sunnit fiind, acesta dezbate pe îndelete în cartea intitulată Surat al-Nur, punctul său de vedere prin care Abu Bakr este superior lui Ali, dovada incontestabilă fiind capacitatea lui Abu Bakr de a-l ierta pe nepotul său, Mistah, care s-a numărat printe cei care au calomniat-o pe fiica sa, soția Profetului, act pe care al-Razi îl consideră mai important decât războiul împotriva necredincioșilor.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
