Emil Șimăndan (n. 3 septembrie 1940, în orașul Curtici, județul Arad) este un ziarist, publicist, scriitor și poet român.[1][2].
| Emil Șimăndan | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (84 de ani)  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | jurnalist |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
 | Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în octombrie 2015 |
Din anul 1997 este cetățean de onoare al orașului Arad.[1]
1947-1954: Școala generală Curtici, județul Arad.
1954-1957: Liceul de artă și meserii Arad (1 an), transformat în Școala Profesională Metalurgică Nr. 1 Arad.
1957-1959: Muncitor (frezor) la Întreprinderea de strunguri “Iosif Rangheț” din Arad și elev la liceul seral.
1956-1959: Elev al Liceului Moise Nicoară (fost “Ioan Slavici”) din Arad, secția serală.
1960-1965: Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
1971-1972: Curs postuniversitar al Facultății de ziaristică București.
2000 - a primit "ORDINUL ZIARIȘTILOR", Clasa I, cu "Insigna de aur" din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.)
2003 - "Premiul de Excelență Culturală pe anul 2003" - acordat de Consiliul Județean Arad pentru cărțile publicate despre Revoluția din Decembrie 1989 de la Arad sub genericul: "Întrebătorul din Agora"
2006 - "Personalitate a Județului Arad" oferit de Consiliul Județean Arad
1966-1967: Profesor de limba și literatura română la Școala generală Peregul Mic.
1967-1968: Metodist la Casa Raională de Cultură Arad și profesor de limba și literatura română la Școala generală din Andrei Șaguna.
1968-1970: Bibliograf principal la Biblioteca județeană Arad și profesor de limba și literatura română la Liceul “Moise Nicoară” din Arad (în prezent Colegiul Național "Moise Nicoară" Arhivat în , la Wayback Machine.) și de istorie și limba română la Liceul german din Arad.
1970-1990: Redactor principal cu probleme de cultură și învățământ la ziarul județean “Flacăra Roșie”, devenit după decembrie 1989, “Adevărul” de Arad.
1971 - devine membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.)
1989 - 1990: Redactor principal cu probleme de cultură și învățământ la noul cotidian "Adevărul de Arad"
1991: Redactor șef adjunct la noul cotidian “Tribuna Aradului”.
1991-1997: Redactor șef la ziarele “Curierul Aradului” și “Libertatea Aradului”.
Din 1993: Președintele Fundației Culturale “Ioan Slavici” din Arad și redactor șef al revistei de cultură “Relief” editată de Fundația “Ioan Slavici”.
1992-1994: Lector universitar asociat la catedra de “Teoria și practica presei” a Facultății de jurnalistică din Arad din cadrul Universității de Vest “Vasile Goldiș” din Arad.
1994 - 2004: Președintele Filialei din Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
1995-2000: Corespondent special pentru județul Arad al Agenției Naționale de presă ROMPRESS.
2000-2004: Expert pe probleme politice la Biroul parlamentar al deputatului PUR de Arad Nicu Cojocaru.
2006 - 2008: Șef secție cultură și editorialist la cotidianul "Informația Aradului"
2011 - devine membru al Ligii Scriitorilor din România (L.S.R.)
2013 - prezent: Redactor șef al revistei "Stindard" din Arad.
Colaborări la revistele culturale din țară
1965 - 2014: “Luceafărul”, “Tribuna”, “Familia”, “Vatra”, “Orizont”, “Astra”, “România literară”, “Contemporanul”, “Relief”, “Arca”, “Al cincilea anotimp”, "Studii de știință și cultură", "Agora Literară", "Stindard" ș.a.
Cărți publicate
1980 – “Orizonturi mioritice transilvane” – Arad.
1981 – “Un spectacol pentru o mie de ani” (interviuri cu 30 de sculptori) – Arad.
1983 – O antologie literară a 101 autori arădeni, intitulată “Cântec pentru mâine” – Arad.
1993 – “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1993.
1995 – “Dialoguri la frontieră” (publicistică), Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1995.
1995 – “Puterea libertății” (interviuri), Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1995.
1998 – “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1998.
1998 – “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1998.
1998 – “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan”, Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1998.
1999 – “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press – 1999.
1999 – “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) – zece ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad – 1999.
2000 – “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de Acad. Augustin Buzura, Ediția a II-a, Ed. “Ioan Slavici” Arad – 2000.
2000 - "Eminescu – Destin, Constiinta" – Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 .
2001 – “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca – 2001.
2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003
2003 – “Întrebătorul din Agora. ** În amintirea Eroilor Martiri ai Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad – 2003.
2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002" (în colaborare cu Melente Nica și Gabriela Groza), Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2006. (Această carte a apărut și sub titlul "Vocația multiculturală a presei arădene (1833-2002)", volum coordonat de Emil Șimăndan, Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2006, 388 pg.)
2008 - "Întrebătorul din Agora. Revoluția Română din Decembrie '89 de la Arad" (ediția a 2-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2008.
2009 - "Trecerea timpului" (versuri), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009.
2009 - "Musafir în secolul 21" (meta-poeme), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2009.
2009 - "Victoria la Arad - 1989" (edițiile I și II), la Editura "Ioan Slavici", Arad, 2009 și, respectiv, la Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2009.
2009 - "Revoluția Română în Banat" - Timișoara, Lugoj, Arad, Reșița și Caransebeș (coautor pentru județul Arad), volum apărut sub egida Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 din București, la Editura SITECH, Craiova, 2009.
2009 - "Întrebătorul din Agora. Revoluția Română din Decembrie'89 de la Arad" (ediția a 3-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009.
2009 - "Decembrie '89 însângerat. În amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009.
2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010.
2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010.
2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011
2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014
2014 - "Batalioane arădene la Timișoara" (În decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014
2016 - "Convorbiri cu o nemuritoare fiică a Aradului: Acad. Cornelia Bodea", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2016
2019 - "Voci și vocații jurnalistice arădene în UZPR. Dicționarul biobibliografic al membrilor Filialei "Ioan Slavici" din Arad a UZPR", Ed. Azbest Publishing, 2019
2020 - „Călători singuratici pe un arhipelag de dor. Întâlnire cu Publius Ovidius Naso și Mihai Eminescu” (În colaborare cu Geanina Iovănescu), Editura Fundației „Ioan Slavici” Arad, 2020.
Cărți despre Emil Șimăndan
2003 - Melente Nica, "Ultimul 'lup de mare' al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad – 2003.
2019 - Geanina Jecalo Iovănescu, "BARICADA DIN CĂLIMARĂ. Fragmente arădene cu poetul ȘTEFAN AUG. DOINAȘ și publicistul EMIL ȘIMĂNDAN, Ed. Azbest Publishing, 2019
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
