Elisabeta Rizea
activistă româncă / From Wikipedia, the free encyclopedia
Elisabeta Rizea (n. , Domnești, România – d. , Nucșoara, Argeș, România) a fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată[2] a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948. Împreună cu soțul ei a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu. A fost arestată și torturată de autoritățile comuniste în 1952 și 1961. A executat 12 ani de închisoare.
Elisabeta Rizea | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | ![]() Domnești, România ![]() |
Decedată | (91 de ani)[1] ![]() Nucșoara, Argeș, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | Anti-Communist Hero[*][[Anti-Communist Hero (title given to mainland defectors by the government of the Republic of China (ROC))|]] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Povestea ei a devenit cunoscută publicului în urma unui interviu din 1992, inclus în documentarul Memorialul Durerii, de Lucia Hossu-Longin.[3]
Casa Elisabetei Rizea din Nucșoara, Argeș, a fost lăsată moștenire strănepotului ei, Bogdan Vârvoreanu. Acesta a înființat Asociația Elisabeta Rizea în 2017 și a pornit un amplu proiect de transformare a acestei case în casă memorială.[4]