Elena Bacaloglu a fost căsătorită în 1897 cu Radu D. Rosetti dar au divorțat în același an. Elena Bacaloglu a fost o jurnalistă cunoscută inițial pentru căsătoria cu poetul Ovid Densușianu. După divorțul de acesta. Elena Bacaloglu s-a mutat în Italia și s-a căsătorit cu un italian. A devenit o susținătoare fermă a fascismului în curs de formare al lui Benito Mussolini. În 1921 a revenit în România și a dat naștere mișcării naționale fasciste italo-română, un grup care a adunat aproximativ 100 de membri și care a stabilit obiectivul de a consolida rădăcinile comune din cultura Italiei și a României, încercând, de asemenea, să propună un model ideologic extrem de similar cu fascismul italian.[4][5]
Elena Bacaloglu a tradus în românește eseuri de Mussolini și Antonio Beltramelli (1879 - 1930). Ea a format în 1921 un partid fascist, Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română. În 1923, mișcarea a fuzionat cu un alt partid, formând Fascia Națională Română.[6] Contactele Elenei Bacaloglu cu Italia i-au permis să aibă o poziție de conducere în noul partid, în care, totuși, nu a obținut consensul dorit.[7]
Elena Bacaloglu a fost una dintre cele două femei care au condus partide de inspirație fascistă în perioada interbelică. Cealaltă a fost englezoaica Rotha Lintorn-Orman(d) (1895 - 1935), fondatoare a mișcării fasciste britanice în 1923.
De asemenea, ea a purtat o corespondență cu scriitorul Salvatore di Giacomo(d).[8]
Despre simbolism și Maeterlinck, București, 1903;
În luptă, vol. I, București, 1906; vol. II: Două forțe, București, 1908;
Naples et son plus grand poete, Neapole, 1911;
Bianca Milesi e Giorgio Asachi, Roma, 1912;
Preuves d’amour, prefață de Helene Vacaresco, București, 1914;
Per la Grande Rumania, București, 1915;
Movimento nazionale fascista italo-rumeno, Milano, 1923.
"O mare prietenă a Italiei: Elena Bacaloglu", in Cele Trei Crișuri, Nr. 7-8/1933, p.95–96
Victor Babeș, "Răspuns rostit de D-l Prof. Dr. Victor Babeș", in George Bacaloglu, Ardealul ca isvor cultural: Discurs de recepțiune rostit la Ateneul Român la 1 iunie 1924. Publicațiile Secției de Propagandă Crișul Negru, No. 10, Cele Trei Crișuri, Oradea-Mare, 1924, p.12–16
Maria Bucur, "Romania", in Kevin Passmore (ed.), Women, Gender and Fascism in Europe, 1919–45, Manchester University Press, Manchester, 2003, p.57–78. ISBN: 0-7190-6083-4
Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914–1945, University of Wisconsin Press, Madison, 1995. ISBN: 978-0-299-14874-4
Filippo Sallusto, Itinerari epistolari del primo Novecento: lettere e testi inediti dell'archivio di Alberto Cappelletti, Luigi Pellegrini Editore, Cosenza, 2006. ISBN: 88-8101-321-5