Documentar fictiv

Un documentar fictiv sau pseudo-documentar este o producție de film sau video care ia forma sau stilul unui film documentar, dar nu prezintă evenimente reale. Mai degrabă se folosesc elemente fictive pentru a spune povestea. Pseudo-documentarul, spre deosebire de mockumentar, nu este întotdeauna destinat satirei sau umorului. Poate folosi tehnici ale documentarelor, dar cu platouri, actori sau situații fabricate și poate utiliza efecte digitale pentru a modifica scena filmată sau chiar pentru a crea o scenă complet sintetică.^[1][2][3]

Exemple de filme în care apar scurte documentare fictive: Mad Max 2,^[4] Citizen Kane, Mr. Arkadin.^[5]

Note

1. Jacobs, Delmar G. (2000). Revisioning film traditions: the pseudo-documentary and the neoWestern. Mellen Press. pp. 55–56. ISBN 0773476490.
2. Jacobs, Delmar G. (2009). Interrogating the Image: Movies and the World of Film and Television. University Press of America. pp. 30, 188–194. ISBN 0761846328.
3. Jacobs, Delmar G. (1997). Pseudo-documentary: Form and Application in Narrative Feature Film. University of South Florida.
4. Bordwell, David; Thompson, Kristin (2004). Film art: an introduction (ed. 7). McGraw-Hill. p. 132. ISBN 0072484551.
5. Rosenbaum 2007, p. 133

Vezi și

• Școala din Budapesta (Documentarism)