Discuție:Isus din Nazaret/Arhiva 1
From Wikipedia, the free encyclopedia
și nu Iisus ? Masi27185 3 Ian 2004 22:56 (UTC)
- Există două variante Isus Cristos și Iisus Hristos. S-a ales Isus Cristos, dar pagina Iisus Hristos redirectează la această pagină.
- Isus cu un singur i înseamnă asin în limba ebraică, cea pe care o folosea Iisus în viața de zi cu zi, așa că e de preferat Iisus--Dogaru Florin (discuție) 20 decembrie 2009 15:31 (EET)
- Păi știu că există două forme. Forma „Iisus” este preferată de ramura ortodoxă a creștinismului, ramură majoritară în România. Aș prefera ca Iisus să fie forma la care să fier redirecționat Isus Cristos, forma catolică. Forma actuală nu respectă indicațiile PDVN, cred eu.
--Masi27185 31 Mai 2004 09:05 (UTC)
Eu cred că și creatorul articolului (eu) are un drept la opinie. Ținând cont că articolul Iisus Hristos redirijează spre Isus Cristos, nu există nici un motiv pentru al schimba. Varianta "Iisus" nu este preferată, este mai des folosită în texte religioase, nu cred că ne interzice așa ceva Biserica Ortodoxă Română. Să fim serioși că oricine folosește mai des Cristos decât Hristos. Și câți știu că Iisus se scrie cu doi i? Mulți scriu Isus Cristos sau Isus Hristos. Într-un proiect multilingual, în care intervin mai multe religii este de drept a acorda utilizatorului care a creat articolul decizia finală, pentru că probabil el s-a străduit să-l scrie. --213.164.241.16 31 Mai 2004 12:59 (UTC)
- Scuze, crezusem că e vorba de un articol enciclopedic, nu de un proiect de vanitate. Credeam că dorința e de a informa. Ghinion că nu a creat articolul cineva cu scopul ăsta, nu?
P.S. Ignoranța altora („Mulți scriu Isus Cristos sau Isus Hristos”) nu e o scuză pentru a păstra o formă incorectă. Dar, după cum ai recunoscut și tu mai sus, nu acuratețea articolului ți-e dorința. --Masi27185 31 Mai 2004 20:55 (UTC)
- Si eu sunt pentru folosirea lui "Iisus". Avand in vedere ca este un nume propriu sincer sa fiu, aceasta discutie nu-si are rostul. Daca Biserica Ortodoxa foloseste grafia "Iisus" si acest articol contine varianta ortodoxa, atunci sa se foloseasca "Iisus". Daca in schimb acest articol contine varianta catolica, atunci sa se foloseasca grafia utilizata de Biserica Catolica. Cu aceasta ocazia ar trebui poate si sa se precizeze clar despre ce religie este vorba in articol.
- Nu e vorba de o variantă ortodoxă sau catolică a articolului, pentru că avem punctul de vedere neutru. --Vlad|-> 24 ianuarie 2006 17:06 (EET)
Utilizarea corectă a unui cuvânt, comun sau propriu, nu se stabilește prin discuții. În privința numelui Iisus este adevărat că în limba română există și varianta Isus. Titlul actual al articolului, folosind "Isus" nu respectă nici criteriul majorității, nici pe cel al etimologiei corecte, cum am încercat să arat în modificarea, de fapt adaosul, care seper să îmi fie acceptat, despre Numele lui Iisus. Anume: -- Grafia Iisus este corectă deoarece reproduce și η din Ιησούς, care în latină a fost redat e. Tendința de a se citi ca i în greacă a început din Evul Mediu și de aceea grafia Iisus în limba română, folosită în Bibliile ortodoxe și în majoritatea literaturii ortodoxe moderne, este corectă, ea imitând citirea greacă modernă. De altfel, însăși lectura numelui în limba română, nu accentuează prima silabă (i.e., ca în latină sau engleză: Je'-sus), ci ultima (ca în greacă, sau spaniolă, franceză etc.) Acesta este un motiv în plus de a favoriza lectura numelui lui Iisus cu un scurt aproximant inițial [j], cum sugerează dublarea lui "i", precum și grafia cu doi de "i": Iisus, care nu este deloc redundantă, având temeiurile ei atât fonologice cât și etimologice. La temeiurile etimologice se adaugă faptul că, pe lângă limba greacă, sursa tuturor limbilor europene pentru numele "Iisus", atât în ebraică (Iehoșua, Ieșua), cât și în limbile europene începând cu latina (Jesus, în care "j" nu este cel din franceză, ci aproximantul latin [j]) numele este pronunțat cu două sunete înainte de primul "s", anume [i-e/i] sau [j-e], iar în limbile moderne sunetul inițial poate fi [ž] (fr. Jésus) sau [ğ] (eng. Jesus). Aceste paralele etimologice motivează pe deplin utilizarea a două litere înainte de "s" și în limba română. (Cf. Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român, Universidad de la Laguna, Tenerife 1958-1966; Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998; A. Bailly, Le Grand Bailly, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000; Irina Panovf, Romanian-English - English-Romanian Dictionnary, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982, Ed. Lucman, 2002, 2004; Biblia sau Sfânta Scriptură, cu aprobarea Sfântului Sinod, Societatea Biblică Interconfesională din România, 1988)-- Întrucât Iisus este un nume al Bisericii nu cred că nu ar avea relevanță faptul cum îl utilizează majoritatea credincioșilor unei țări, cum s-a sugerat undeva între discuții. De asemenea pretenția creatorului articolului, că titlul și grafia trebuie să păstreze "Isus" doar pentru că așa l-a creat el mi se pare chiar abuzivă, deoarece aceste articole se presupune că nu sunt "ale noastre", ci aparțin unei Enciclopedii, care dacă ar fi atât de serioasă în pretenții ar accepta modificarea titlului în grafia Iisus, mult mai comună și mai naturală limbii române. Nu neg faptul că "Isus" este o variantă, cu tot atâtea drepturi ca orice altă variantă, doar că nu este varianta majoritară și deci cea mai reprezentativă pentru limba română, astfel neavând drept de întâietate față de varianta "Iisus", mult mai motivată, atât cultic, cât și etimologic. Problema numelui lui Iisus Hristos (când voi avea timp voi scrie și despre "Hristos") e prea gravă pentru a o lăsa pe seama deciziei unor diletanți care își dau cu părerea despre limba română. A vorbi o limbă ca maternă nu este tot una cu a o și cunoaște, cu a-i pătrunde semnificațiile, legăturile cu originile. Intelitem 31 august 2006 02:19 (EEST)
- Fără nicio supărare, am schimbat titlul paginii (sper eu, definitiv) în grafia tradițională românească. Fiind o enciclopedie, Wiki trebuie să semnaleze situațiile tipice, majoritare. Forma „Isus” se constituie într-o excepție pentru lumea românească; ba chiar, pentru mulți poate fi jignitoare (există tot felul de vorbe rele atașate grafiei scurte, cum că ar fi o batjocură subtilă a numelui sfânt - între altele, și porecla oferită de regimul comunist). Cel mai bine ar fi să deschidem paragraf în articol pentru a alunga aceste spaime ale unor cititori; totuși, e cel mai recomandabilă forma tradițională. În fond, din câte-mi amintesc, nu cunosc cazuri în care grafia „Iisus” să fie catalogată drept rău intenționată. Dacă elimină o parte din tensiunile vis-à-vis de articol și nu se mai întreabă cititorii de ce e „Isus” în enciclopedie, iar ei au învățat de „Iisus”, e motiv suficient pentru ca toți autorii paginii (cărora le mulțumesc pentru contribuții pe un articol așa important) să accepte grafia „veche”.
- În caz că ea totuși ofensează, vă rugăm să dezvoltați mai jos argumentele. Dacă vor fi de ordin „științific”, etimologic, atunci nu pot fi luate în considerare! Ambele forme propuse de limba română sunt inexacte; litera „e-ta” (al doilea „i” din nume) a grecilor s-a adaptat în numeroase moduri în limba română, dar mai rar drept „i” (o vocală a cărei cantitate e cu mult mai mică decât cea a lui „e”, care încă trebuia să fie unul emfatic, diferit de „e-psilon”). Chiar și în latină, diftongul „je” din „Jesus” e discutabil; vocalele ar trebui să fie despărțite în hiat, fapt pe care, paradoxal, l-a păstrat „ii”-ul românesc (citit corect). „Isus” e o formă cu atât mai bizară, nu numai pentru că se renunță la hiat, dar se renunță și la diftong! Iar pronunția trădează o adaptare a limbii la fel de corectă precum... Jean-Sébastien Bach!
- Mă mai gândesc la un ultim argument (dincolo că arareori se pronunță doi „i” de-adevăratelea), anume că doza de ciudățenie a „ii”-ului aduce cu canoanele perspectivei inverse în icoane; așa cum acolo se reprezintă unghiuri cu deschiderea focală negativă (liniile diverg acolo unde ar trebui să fie convergente - explicația dată de canon e că în asemenea procedee se reprezintă ceea ce nu aparține lumii noastre), notația „Iisus” asigură numelui o excepție a limbii, ca pentru un nume mai presus de om. Pentru liniștea comunității, aș propune cel mult votul, dar rezultatul va fi de departe, cel pe care m-am bazat când am redenumit articolul: Iisus. (Impy4ever 15 septembrie 2007 10:04 (EEST))
- Am găsit doi scriitori români, Vasile Voiculescu și Mircea Dinescu , care folosesc forma Isus. Decizia să adoptăm forma "Iisus", propagată de Biserica Ortodoxă Română, nu a fost corectă. --Mihai Andrei 24 mai 2008 22:52 (EEST)
- "propagată de biserica ortodoxă" este o explicație cel puțin ciudată, existând o explicație științifică a adoptării acestei forme lingvistice. În limba română 86,9 % din români folosesc forma Iisus. Iar aici vorbim inclusiv de academicieni, istorici, scriitori. Dacă Eliade, Culianu sau iată, Andrei Pleșu în ultimul său volum("Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste"), folosesc Iisus propun să se folosească Iisus și pe wikipedia, ceea ce ar duce și la eliminarea multor suspiciuni în legătura cu buna credință în privința abordării subiectelor religioase a editorilor. Ambele forme sunt corecte dar evident este specifică limbii și culturii române forma Iisus.--Michael (discuție) 26 noiembrie 2012 10:49 (EET)