Deflație
From Wikipedia, the free encyclopedia
Deflația este un fenomen economic care reprezintă opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor.[1] Acest fenomen are consecințe asupra unei economii naționale la fel de grave ca și inflația. El poate fi determinat, în principal, prin reducerea masei monetare și a creditului.
Economia | ||
Științe economice | ||
Economia generală | ||
Microeconomie • Mezoeconomie | ||
Economia afacerilor | ||
Producție • Marketing | ||
Economiști pe categorii | ||
Economiști români | ||
Portal:Economie | ||
Proiectul economie | ||
Listă de articole economice | ||
Categoria economie | ||
Toate articolele din serie | ||
editează |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
Potrivit lui Barro,[necesită citare] deflația reprezintă o scădere a indicelui general al prețurilor într-o perioadă de timp. Deseori, deflația este cauzată de o reducere a ofertei de bani sau de o restrângere a creditului. Deflația poate fi de asemenea cauzată de o restrângere a cheltuielilor, fie din partea guvernului, fie din partea agenților economici, sau a investițiilor dintr-o economie. Deflația are de multe ori ca efect creșterea numărului șomerilor, întrucât cererea de bunuri și servicii în economie scade, pe fondul deficitului de lichidități. De asemenea deflatia poate fi consecinta consolidarii economice, cresterii economice, cresterea ratingului de tara. O consecinta fireasca este cresterea monedei nationale in raport principalele valute.
Deflația se produce, de obicei, atunci când oferta este ridicată (atunci când are loc o producție excesivă), atunci când cererea este scăzută (atunci când consumul scade) sau atunci când scade cantitatea de bani (uneori ca răspuns la o contracție creată din investiții neglijente sau o criză a creditelor). Se poate întâmpla, de asemenea, ca urmare a concurenței prea mari și a concentrării pieței.