![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6a/Dresden_Fuerstenzug_Konrad_der_Grosse.jpg/640px-Dresden_Fuerstenzug_Konrad_der_Grosse.jpg&w=640&q=50)
Conrad de Meissen
From Wikipedia, the free encyclopedia
Conrad (supranumit cel Mare) (n. cca. 1097 – d. 5 februarie 1157) a fost markgraf de Meissein între 1123 și 1156. Totodată, el a fost conte de Wettin, Brehna și Camburg de dinainte de 1116.
Conrad de Meissen | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1098[1] ![]() |
Decedat | (59 de ani) ![]() Petersberg, Saxonia-Anhalt, Germania ![]() |
Părinți | Thimo de Wettin Ida de Northeim[*][2] ![]() |
Frați și surori | Dedo IV. von Wettin[*][[Dedo IV. von Wettin (Peerage person ID=8926)|]] ![]() |
Căsătorit cu | Luitgarda de Suabia[*] () ![]() |
Copii | Otto al II-lea de Meissen Dietrich I de Luzacia[2] Dedi al III-lea de Luzacia Adela de Meissen[*][2][3] Agnes (II) de Meißen[*][2] Frederic I de Brehna[*][2] Henric I de Wettin[*][2] Oda von Meißen[*][[Oda von Meißen (Peerage person ID=8975)|]][2] Bertha von Meißen[*][[Bertha von Meißen (Peerage person ID=8976)|]][2] Heinrich von Meißen[*][[Heinrich von Meißen (Peerage person ID=8977)|]][2] ...încă 2 ![]() |
Ocupație | conducător[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Conrad a fost fiul lui Thimo, conte de Brehna, membru al casei de Wettin, cu Ida, fiica lui Otto de Nordheim.
În 1123, el a devenit conte de Eilenburg. În același an, Lothar de Supplinburg, duce de Saxonia, l-a numit pe Conrad ca markgraf de Meissen, în opoziție față de Wiprecht de Groitzsch, care fusese preferatul împăratului Henric al V-lea. Totodată, Lothar l-a numit pe Albert Ursul ca markgraf de Luzacia, în timp ce Henric l-a numit pe același Wiprecht și la conducerea acelei mărci. Wiprecht nu a reușit să își păstreze domeniile împotriva celor doi oponenți ai săi, astfel că în 1124 Conrad și-a asigurat stăpânirea din Meißen. În 1136, Lothar, devenit de acum împărat, l-a numit pe Conrad și la conducerea Luzaciei. Din acel moment, Luzacia Superioară a rămas parte a mărcii de Meissen, iar marca de Luzacia a fost redusă doar la cea Inferioară.
În 1143, Conrad a devenit conte de Groitzsch, Rochlitz, Vogt, Chemnitz și Naumburg. În 1147, pe când regele Conrad al III-lea era plecat pentru a participa la Cruciada a doua, Conrad cel Mare s-a raliat cauzei lui Henric Leul, Adalbert de Salzwedel, Albert Ursul și a arhiepiscopilor de Magdeburg și Bremen, pentru a organiza cruciada împotriva slavilor obodriți și wagri. În august, Conrad și Albert Ursul, alături de episcopii de Magdeburg, Havelburg și Brandenburg, și-a masat forțele la Magdeburg. Principele obodrit Niklot a fost asediat în fortărețele sale Dubin și Dimin. Atât Niklot cât și alt principe obodrit, Pribislav, au fost nevoiți să accepte creștinismul și să încheie pace.
În anii următori, el a întemeiat mănăstirea Sfântului Petru din Lauterberg (Petersberg), unde s-a retras din 30 noiembrie 1156. Când a murit, a fost înmormântat în acel lăcaș, alături de soția lui, Luitgarda (Lucarda), fiică a contelui Adalbert de Elchingen-Ravenstein cu Bertha de Hohenstaufen, fiică a ducelui Frederic I de Suabia cu Agnes de Germania.