From Wikipedia, the free encyclopedia
Conflictul din Nagorno-Karabah se referă la confruntările militare aflate în desfășurare între etnicii azeri și cei armeni. Aceste confruntări au loc în regiunea Nagorno-Karabah din Caucaz. Conflictul a evoluat ca urmare a Războiului din Nagorno-Karabah din anii 1988-1994. Deși războiul s-a încheiat prin decizia oficială de încetare a focului, tensiunile și disputele din regiune au continuat.
Conflictul din Nagorno-Karabah | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Conflicte post-sovietice | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Nagorno-Karabah
| Azerbaidjan
Turcia[1][2][3] | ||||||
Conducători | |||||||
În prezent: Bako Sahakyan (President of NKR) Movses Hakobyan (Ministrul apărării din NKR) Serzh Sargsyan (Președintele Armeniei, Comandant Suprem) Seyran Ohanyan (Ministrul apărării din Armenia) Yuri Khatchaturov (Șeful Marelui Stat Major din Armenia) | În prezent: Ilham Aliyev (Președintele Azerbaidjanului, Comandant Suprem) Zakir Hasanov (Ministrul apărării din Azerbaidjan) Najmaddin Sadigov (Șeful Marelui Stat Major din Azerbaidjan) | ||||||
Modifică date / text |
La data de 13 februarie 1988 au avut loc demonstrații la Stepanakert cu scopul ca Regiunea Autonomă Nagorno-Karabakh să se unească cu Armenia.
Odată cu căderea Uniunii Sovietice, au început acțiuniile militare dintre Armenia și Azerbaijan. Războiul s-a terminat cu victoria Armeniei și extinderea noii republici Arțah. Un armistițiu s-a făcut între cele două tabere la date de 12 mai 1994.
Deși armistițiul era în efect, cele două țari au reînceput ostilitățile la 2 aprilie 2016. Cel puțin 30 de soldați au murit și alți 35 au fost răniți.
La 27 octombrie 2020, un al doilea război a izbucnit în Nagorno-Karabakh, unde ambele tabere au avut pierderi semnificative.
Azerbaijan a făcut progrese semnificative, recucerind teritorile ce înconjurau Nagorno-Karabakh
Războiul s-a terminat la 10 noiembrie 2020, cu un alt armistițiu cu asistența Rusiei. Armistițiul consta în cedarea teritorilor ce nu aparțineau fostei Regiuni Autonome Nagorno-Karabakh dar și teritorile cucerite din această regiune.
Blocada a început pe 12 decembrie 2022, când azerii au blocat singura autostradă care leagă republica nerecunoscută Arțah de Armenia în zona intersecției Șuși-Karin. Ultima zonă este situată în zona de responsabilitate a misiunii de menținere a păcii a Ministerului Apărării al Federației Ruse. Azerbaijanul listează blocatorii drept activiști de mediu.
La 19 septembrie 2023, încălcând condițiile de încetare a focului din 2020,[4][5] Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară în Nagorno-Karabah.[6][7][8][9] La o zi după începerea ofensivei, pe 20 septembrie, s-a ajuns la un acord privind stabilirea unei încetări complete a ostilităților în Nagorno-Karabah, prin medierea comandamentului rus de menținere a păcii.[10] Azerbaidjanul a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității armene din Arțah pe 21 septembrie la Ievlah, iar o altă întâlnire va avea loc luna următoare.[11][12]
Conform unui decret emis la 28 septembrie 2023 de către Samvel Șahramanyan, președintele Arțahului, acest stat va înceta să mai existe după 1 ianuarie 2024.[13]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.