![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/AIRM_-_Doors_Open_Day_%2540_mansion_of_Manuc_Bei_-_dec_2015_-_06.jpg/640px-AIRM_-_Doors_Open_Day_%2540_mansion_of_Manuc_Bei_-_dec_2015_-_06.jpg&w=640&q=50)
Conacul lui Manuc Bei
monument istoric și arhitectural de importanță națională din Republica Moldova / From Wikipedia, the free encyclopedia
Conacul lui Manuc Bei sau Manuc Bey[2] (oficial – Complexul istorico-arhitectural Manuc Bey)[3] este amplasat în orașul Hîncești din partea central-vestică a Republicii Moldova; și include următoarele edificii: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare, Turnul de veghe ș.a.[4]
Conacul Manuc Bei | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°49′46.4942″N 28°35′28.3539″E ({{PAGENAME}}) |
Localitate | Hîncești, raionul Hîncești |
Raion | raionul Hîncești |
Țara | ![]() |
Edificare | |
Stil | clasicism francez |
Data începerii construcției | prima jumătate a secolului al XIX-lea |
Data finalizării | sfârșitul secolului al XIX-lea |
Stare de conservare | Reconstructie finalizata [1] |
Modifică date / text ![]() |
Cu toate că conacul îi poartă numele, acesta însă nu a fost ridicat de către diplomatul și negustorul de origine armeană Manuc Bei Mîrzaian, așa cum se vehiculează (el decedând la scurt timp după procurarea moșiei Hîncești, în 1817), ci de către urmașii săi – fiul Murat, care a demarat construcția vilei boierești, și nepotul diplomatului, Grigore, care a încheiat lucrările respective.[5] Conacul, de asemenea, este un monument de arhitectură înscris în Registrul monumentelor de cultură al Republicii Moldova.[6] Palatul este situat în partea de sud a orașului, pe versantul nordic al dealului, la marginea parcului. De la intrarea principală, până la palat, te conduce o alee. Datorită reliefului înclinat, din partea de sus a dealului se văd doar două etaje, de jos – trei. Palatul este conceput în spiritul clasicismului francez, cu deschideri largi de ferestre și loggii. Pe terasă, pereții interiori au fost decorați cu fresce frumoase și sunt prevăzute nișe în care fuseseră amplasate statuile. Gospodăria a fost înconjurată de ziduri, demolate la sfârșitul anilor 1950. Plafoanele palatului au fost pictate de alt armean – Hovhannes Ayvazyan, care mai târziu a devenit cunoscut ca pictorul rus Ivan Konstantinovici Aivazovski, fiind în acea perioadă în ospeție la fratele său în Chișinău. Pictura, din păcate, nu s-a păstrat până în zilele noastre.