Comuna Țuțora, Iași

Țuțora este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Chiperești, Oprișeni și Țuțora (reședința).

Țuțora
—  comună  —
Țuțora Țuțora (România) Poziția geografică
Coordonate: 47°08′24″N 27°46′49″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Iași
SIRUTA	99922
Reședință	Țuțora
Componență	Țuțora Chiperești Oprișeni
Guvernare
- primar al comunei Țuțora[*]​	Cristinel Albu[*]​[1] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	38,07 km²
Altitudine	37 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	2.063 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	707560
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în marginea estică a județului, pe malul drept al Prutului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud de Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28), și spre nord de Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Țuțora se ramifică șoseaua județeană DJ249E, care o leagă spre vest de Tomești (unde se termină în DN28).^[2]

Demografie

Componența etnică a comunei Țuțora

     Români (90,55%)

     Alte etnii (9,45%)

Componența confesională a comunei Țuțora

     Ortodocși (90,01%)

     Alte religii (0,34%)

     Necunoscută (9,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țuțora se ridică la 2.063 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.067 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,55%).^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,01%), iar pentru 9,65% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Țuțora este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cristinel Albu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Național Liberal	1
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Istorie

Pe teritoriul actual al comunei au avut loc două bătălii turco-polone din războaiele magnaților polonezi în Moldova, una în care polonezii susținuți de domnitorul Ieremia Movilă instalat de ei la Iași au ieșit învingători, și o alta în care au fost învinși definitiv douăzeci și cinci de ani mai târziu.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Țuțora, Oprișenii de Jos, Oprișenii de Sus, Chipirești și Cristești, având în total 1354 de locuitori. În comună funcționau o școală și patru biserici.^[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1451 de locuitori în satele Chiperești, Oprișani și Țuțora.^[8]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat.^[9][10]

Monumente istorice

Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea–al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la „Cotul lui Bogdan” („La Prisacă”, la un cot al Prutului aflat la 3 km nord de satul Țuțora), așezare datând din secolele al XV-lea–al XVIII-lea (perioada medievală).

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Google Maps – Comuna Țuțora, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 14 octombrie 2014.
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
7. Lahovari, George Ioan (1902). „Țuțora, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 682.
8. „Comuna Țuțora în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 14 octombrie 2014.
9. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 14 octombrie 2014.
10. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 14 octombrie 2014.

Vezi și

• Bătălia de la Țuțora (1620)

Legături externe

• Târgul medieval Țuțora, un oraș dispărut (1448 - 1822) Arhivat în 15 martie 2015, la Wayback Machine.