Comuna Pălatca, Cluj

Pălatca (în maghiară Magyarpalatka) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Băgaciu, Mureșenii de Câmpie, Pălatca (reședința), Petea și Sava.

Pălatca
Magyarpalatka
—  comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Pălatca Pălatca (România) Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 46°50′27″N 23°59′18″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	58794
Atestare	1296 [1]
Reședință	Pălatca
Sate componente	Pălatca, Băgaciu, Mureșenii de Câmpie, Petea, Sava
Guvernare
- Primar	Ioan Huldușan[*]​[2][3] (PNL, 2000)
Suprafață
- Total	48,36 km²
Altitudine	333 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	1.133 locuitori
- Densitate	28,7 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407450
Prefix telefonic	+40 x64[4]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Date geografice

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului.

Demografie

Componența etnică a comunei Pălatca

     Români (60,46%)

     Maghiari (21,54%)

     Romi (11,65%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,35%)

Componența confesională a comunei Pălatca

     Ortodocși (64,34%)

     Reformați (18,62%)

     Adventiști (4,77%)

     Greco-catolici (1,85%)

     Penticostali (1,32%)

     Alte religii (1,06%)

     Necunoscută (8,03%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pălatca se ridică la 1.133 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.218 locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,46%), cu minorități de maghiari (21,54%) și romi (11,65%), iar pentru 6,35% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,34%), cu minorități de reformați (18,62%), adventiști (4,77%), greco-catolici (1,85%) și penticostali (1,32%), iar pentru 8,03% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație

Comuna Pălatca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Huldușan[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2000. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Partidul Social Democrat	1
	Partida Romilor „Pro Europa”	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	1.988	1.562	300	3	92	31
1880	1.906	1.397	347	1		161
1890	2.179	1.704	376	4		95
1900	2.458	1.854	477	12		115
1910	2.700	2.059	546	23		72
1920	2.748	2.181	454			113
1930	2.896	2.321	502		63	10
1941	3.331	2.493	781		54	3
1956	3.731	2.867	718	1	145	0
1966	3.135	2.474	659	1		1
1977	2.475	1.854	592		28	1
1992	1.630	1.200	378		51	1
2002	1.374	988	328		57	1

Pălatca - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Prima menționare documentară a satului Pălatca este din 1296.

Personalități născute aici

• Ioan Moldovan (n. 1952), scriitor.
• Iosif Nagy (? - ?), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

Lăcașuri de cult

• Biserica Reformată-Calvină, din secolul al XV-lea.
• Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” (1700) din satul Băgaciu.
• Biserica de lemn „Sf. Petru” (1774) din satul Sava.
• Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea

Legături externe

• Materiale media legate de Pălatca la Wikimedia Commons
• Pagina Primăriei
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

Vezi și

• Biserica de lemn din Băgaciu
• Biserica de lemn din Sava
• Biserica reformată din Pălatca

Imagini

• 
  Pălatca
• 
  Biserica ortodoxă din Pălatca
• 
• 
  Biserica ortodoxă din Pălatca
• 
  Monumentul eroilor
• 
  Pălatca
• 
  Biserica reformată din Pălatca (monument istoric)
• 
  Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Pălatca (monument istoric)
• 
  Satul Băgaciu
• 
  Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Băgaciu (monument istoric)
• 
  Biserica ortodoxă din satul Sava
• 
  Satul Petea
• 
  Biserica ortodoxă din satul Petea
• 
• 
  Biserica greco-catolică din satul Petea
• 
  Satul Petea
• 
  Mureșenii de Câmpie
• 
  Biserica ortodoxă
• 
  Monumentul martirilor ucişi de trupele horthyste în satul Mureșenii de Câmpie
• 
  Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
• 
  Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Note

1. Atlasul localităților județului Cluj, p. 202
2. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
3. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
4. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
5. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
8. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
9. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Pălatca
10. Structura etno-demografică a României