Comuna Mărișel, Cluj

Mărișel (în maghiară Havasnagyfalu, în germană Marisel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Se află in Munții Gilău, componenți ai Munților Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Zona centrală a comunei este Mărișel-Stănești, unde se găsesc Primăria, Biserica, Școala Pelaghia Roșu, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliție, magazine și alte unități de alimentație și turism.

Mărișel
—  comună  —
Crucea Iancului (monument istoric)
Mărișel Mărișel (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°41′07″N 23°06′31″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	58534
Atestare	1724[1]
Reședință	Mărișel
Sate componente	Mărișel
Guvernare
- Primar	Viorel Ghic[*]​[2] (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	85,94 km²
Populație (2021)
- Total	1.499 locuitori
- Densitate	20,78 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407390
Prefix telefonic	+40 x64[3]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Mărișel pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Mărișel pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Date geografice

Comuna este așezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Relieful are suprafețe ușor ondulate și culmi rotunjite, dar în partea de nord și de sud sunt și văi adânci, cu versanți abrupți, cu ape repezi și baraje în miniatură.

Mărișelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de Împărăția lui Zamolxe), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m).

Lacuri de acumulare

Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel.

La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară.

Clima

Prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor și sporturilor de iarnă.

Relieful înalt determină o climă specific montană, cu o temperatură medie anuală de +4 grade C. Luna ianuarie este cea mai friguroasă cu o medie de -5 grade C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C.

Vegetația

Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget (Fagus silvatica), gorun (Quercus sesilliflora) și stejar (Quercus robur), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul (Picea). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis) și tufe de afini (Vaccinium myrtillus), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin (Carex), părușcă, toporișcă, rugină (Juncus effusus) și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul.

În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul (Populus), arinul negru (Alunus glutinosa), murul (Rubus caesius), brusturul (Arctium lappa) și urzica (Urtica dioica).

Căi de acces

Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (circa 38 km).

Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș.

Demografie

Componența etnică a comunei Mărișel

     Români (92,26%)

     Alte etnii (0,27%)

     Necunoscută (7,47%)

Componența confesională a comunei Mărișel

     Ortodocși (82,59%)

     Penticostali (6%)

     Alte religii (0,8%)

     Necunoscută (10,61%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărișel se ridică la 1.499 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.488 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,26%), iar pentru 7,47% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,59%), cu o minoritate de penticostali (6%), iar pentru 10,61% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Mărișel este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Viorel Ghic[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	813	811			2	0
1880	1.869	1.812				57
1890	2.156	2.123	32			1
1900	2.076	2.026	49			1
1910	2.202	2.195	7			0
1920	2.423	2.418				5
1930	2.430	2.430				0
1941	2.768	2.764				4
1956	2.458	2.456	1	1		0
1966	2.473	2.472	1			0
1977	2.820	2.758	62			0
1992	1.951	1.950	1			0
2002	1.670	1.668	2			0

Mărișel - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Turism

Potențialul turistic al zonei a crescut în ultimii ani datorită faptului că Mărișelul a fost declarat localitate rurală ecologică (produse alimentare, pășuni și păduri ecologice) precum și datorită existenței unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele:

• Rezervația „Măguri-Răcătău"
• Amenajările hidrografice de pe Someșul Cald și de pe Someșul Rece
• Defileul Someșului Rece
• Rezervația naturală „Padiș"
• Peștera Scărișoara

Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată, care adăpostește culoarea portului popular, a meșteșugurilor tradiționale și a obiceiurilor românești.

Mormântul Pelaghiei Roșu (monument istoric)

Personalități născute aici

• Pelaghia Roșu (1800 - 1870), luptătoare pașoptistă.

Vezi și

• Lacul Tarnița
• Mocani
• Munții Apuseni
• Crucea lui Avram Iancu din Mărișel
• Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Imagini

• 
• 
  Casă veche de lemn învelită în draniță
• 
  Biserica de lemn (1906)
• 
• 
• 
• 
  Biblioteca comunală
• 
• 
  Bustul Pelaghiei Roșu
• 
  Mărișel, județul Cluj
• 
  Crucea Iancului
• 
  Mărișel, județul Cluj
• 
• 
  Mărișel, județul Cluj
• 
  Mărișel, județul Cluj
• 
  Școala primară din cătunul Costești
• 
• 
• 
• 
  „Drumul generalului” Mărișel-Măguri-Răcătău în 2007: piatră amesecată cu pământ, fără parapeți
• 
  „Drumul generalului” Mărișel-Măguri-Răcătău în 2023

Note

1. Atlasul localităților județului Cluj, p. 181
2. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
3. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărișel
9. Structura etno-demografică a României

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mărișel

• Imagini Mărișel primăvara devreme Arhivat în 22 ianuarie 2010, la Wayback Machine.
• Imagini Mărișel vara Arhivat în 4 martie 2010, la Wayback Machine.
• Pagina Primăriei
• Despre Mărișel
• Cazare - Cabana Moților

Reportaje

• VIDEO Mărișel, minunea din sânul Apusenilor, 8 mai 2011, Radu Neag, Adevărul