Comuna Ceanu Mare, Cluj

Ceanu Mare (în maghiară Mezőcsán, în trad. "Ceanu de Câmpie", colocvial Csán) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Andici, Boian, Bolduț, Ceanu Mare (reședința), Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.

Ceanu Mare
—  comună  —
Ceanu Mare Ceanu Mare (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°39′36″N 23°58′12″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	56844
Atestare	1293 [1]
Reședință	Ceanu Mare
Sate componente	Ceanu Mare, Andici, Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut, Valea lui Cati
Guvernare
- Primar	Virgil Păcurar[*]​ (PMP, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	134,56 km²
Altitudine	386 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.333 locuitori
- Densitate	32 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407185
Prefix telefonic	+40 x64 [2]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Modifică date / text

Date geografice

Comuna se află în sud-estul județului Cluj, la 20 km de orașul Câmpia Turzii, 30 km de Turda și 60 km de Cluj-Napoca.

Comuna Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km², având o populație de 4.152 de locuitori (2009), dispuși în satul reședință de comună Ceanu Mare și satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.

În componența comunei a existat în trecut și un sat numit Gherea, dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a fost desființat și incorporat satului vecin Strucut, cu care s-a unificat.^[3]

Majoritatea satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lată și Valea Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei.

La nord, comuna se învecinează cu comuna Cojocna, la nord-vest cu comuna Frata, la vest cu comuna Ploscoș, la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos, iar la est cu comuna Valea Largă din județul Mureș.

Clima zonei este temperat-continentală, moderată.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Demografie

Componența etnică a comunei Ceanu Mare

     Români (84,7%)

     Romi (1,41%)

     Alte etnii (0,48%)

     Necunoscută (13,41%)

Componența confesională a comunei Ceanu Mare

     Ortodocși (80,29%)

     Penticostali (3,33%)

     Alte religii (2,73%)

     Necunoscută (13,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceanu Mare se ridică la 3.333 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.531 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,7%), cu o minoritate de romi (1,41%), iar pentru 13,41% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,29%), cu o minoritate de penticostali (3,33%), iar pentru 13,65% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Ceanu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Virgil Păcurar[*]​, de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Uniunea Salvați România	2
	Partidul PRO România	2
	Forța Dreptei	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1.850	3.045	2.760	165	2	111	7
1.880	3.204	2.743	320	5		136
1.890	3.845	3.286	396	20		143
1.900	3.960	3.469	482	9		0
1.910	4.216	3.815	353	2		46
1.920	4.339	4.038	247			54
1.930	5.023	4.649	305		65	4
1.941	6.218	5.785	263	2		168
1.956	6.925	6.608	260	1	54	2
1.966	7.291	7.091	198			2
1.977	6.741	6.490	174		77	0
1.992	4.472	4.376	96			0
2.002	4.308	4.067	102	1	138	0

Ceanu Mare - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura confesionalǎ - la nivel de comunǎ

Recensământul[10] [11]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	3045	19	2853	45	120	1	7	-	-	-	-
1857	3061	21	2851	54	104	3	19	-	-	-	-
1869	3349	37	2937	78	270	3	15	2	-	-	-
1880	3204	52	2838	46	228	2	29	-	-	-	-
1890	3845	31	3397	47	308	-	49	1	-	-	-
1900	3960	19	3446	60	349	-	72	-	-	-	-
1910	4216	72	3790	48	245	-	52	1	-	-	-
1930	5023	113	4542	20	262	-	5	65	24	-	30
1992	4472	4069	34	27	90	-	-	252	2	162	48

Structura confesionalǎ - la nivelul satului

Recensământul[10] [11]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	1960	19	1789	16	118	1	7	-	-	-	-
1857	1912	21	1746	35	94	3	10	-	-	-	-
1869	2127	31	1787	63	238	3	-	2	-	-	-
1880	2031	45	1740	33	199	2	6	-	-	-	-
1890	2536	22	2183	30	260	-	29	-	-	-	-
1900	2649	11	2252	24	304	-	47	-	-	-	-
1910	2707	39	2407	17	211	-	28	-	-	-	-
1930	3203	77	2865	15	214	-	-	16	2	-	10
1992	1113	1035	12	13	41	-	-	12	-	7	1

Istoric

Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany^[12].

În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale, cum ar fi "Voievodatul Cean", cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096 și Sectio 110) apare sub numele de Mezö Csán (Ceanul de Câmpie).

Eveniment local

Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder^[13], pe atunci cancelar al Germaniei, aflat în vizită în România, s-a recules la Ceanu Mare la mormântul tatălui său Fritz Schröder (n. 12 sept. 1912 - d. 4 oct. 1944), mormânt aflat în curtea bisericii ortodoxe din Ceanu Mare. Fritz Schröder a fost caporal în armata germană, în cel de-al doilea război mondial, și a murit pe 4 octombrie 1944 în cadrul luptelor din Transilvania dintre armata germană și cea sovietică. La Ceanu Mare a fost prezent, ca gazdă a cancelarului și prim-ministrul român, Adrian Năstase.

Obiectiv memorial

• Monumentul Eroii Neamului este dedicat sătenilor căzuți în Primul Război Mondial. Obiectivul memorial a fost construit după 1989, se află în curtea bisericii ortodoxe și este format din 3 cruci de beton pe care sunt gravate numele ostașilor din localitate căzuți în Primul Război Mondial.

Lăcașuri de cult

• Biserica Reformată-Calvină, din 1861
• Biserica Ortodoxă din Ceanu Mare
• Biserica de lemn din Ceanu Mare

Administrația comunei

Satul nu este împarțit în cartiere, dar fiecare zonă a localității are un nume: La Moară, La Bază, La Curbă, Putorna, Voidești, Capătul Satului etc.

Cimitire

Localitatea are 6 cimitire:

• Cimitirul de la moară
• Cimitirul din curtea bisericii
• Cimitirul din spatele bisericii
• Cimitirul de la cramă
• Cimitirul unguresc
• Cimitirul de la cruce

Vezi și

• Pădurea Andiciului
• Boian
• Ciurgău, Cluj
• Cânepiști (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
• Remus Hădărean (2003). Timpurile unui loc: Ceanu Mare : 1293-2003. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-451-0.
• Remus Hădărean (2005). Ceanu Mare - 710 ani. Cluj-Napoca: ^[14]. ref stripmarker în |publisher= la poziția 1 (ajutor)

Note

1. Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, p. 117
2. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
3. LEGEA nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 8 martie 2016. Accesat în 30 august 2007.
9. Structura etno-demografică a României
10. „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 16 mai 2013. Accesat în 6 septembrie 2009.
11. Structura etno-demografică a României
12. hu Lestyán Ferenc: Megszentelt kövek. A középkori erdélyi püspökség templomai, Budapest, Arcanum, 2003, ISBN 963-9374-74-1
13. Despre vizita fostului cancelar german la Ceanu Mare
14. Monografie publicată în 2005 sub patronajul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj-Napoca

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ceanu Mare

• Pagina Primăriei
• Ceanu Mare
• Imagine din satelit a zonei
• de Lista soldaților germani îngropați la Ceanu Mare

Galerie de imagini

• 
  Comuna Ceanu Mare și satele componente