Comuna Țaga, Cluj

Țaga (în maghiară Cege, în germană Zegen) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).

Mai multe informații Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E ({{PAGENAME}}), Țară ...

Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E ({{PAGENAME}})
Țaga
— comună —
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Țaga Țaga (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	59826
Atestare	1243 ^[1]

Reședință	Țaga
Sate componente	Țaga, Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana

Guvernare
- Primar	Romulus Mîrza[*]^[2]^[3] (PNL, 2004)

Suprafață
- Total	100,01 km²
Altitudine	313 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.588 locuitori
- Densitate	19,47 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407565
Prefix telefonic	+40 x64^[4]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Închide

Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă.

Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.

Arii protejate

Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).

Fostul sat Ghiolț (în maghiară Göes, în germană Götz) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298^[5]

În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.^[6]

Componența etnică a comunei Țaga

Români (85,39%)

Maghiari (4,79%)

Romi (3,02%)

Alte etnii (6,8%)

Componența confesională a comunei Țaga

Ortodocși (84,63%)

Reformați (4,53%)

Greco-catolici (1,7%)

Alte religii (2,14%)

Necunoscută (6,99%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țaga se ridică la 1.588 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.947 de locuitori.^[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,39%), cu minorități de maghiari (4,79%) și romi (3,02%).^[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,63%), cu minorități de reformați (4,53%) și greco-catolici (1,7%), iar pentru 6,99% nu se cunoaște apartenența confesională.^[9]

Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romulus Mîrza[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

Mai multe informații Partid, Consilieri ...

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	M10 (partid politic)	1

Închide

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Mai multe informații Recensământul, Structura etnică ...

Recensământul^[11] ^[12]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.485	2.950	368		101	66
1880	3.164	2.580	444	19		121
1890	3.411	2.759	500	26		126
1900	3.658	3.100	480	76		2
1910	3.855	3.200	549	52		54
1920	3.830	3.322	424			84
1930	4.035	3.488	441	1	61	44
1941	4.325	3.663	542	1	101	18
1956	4.536	4.053	482			1
1966	4.058	3.705	353			0
1977	3.340	3.046	261		33	0
1992	2.313	2.104	163		44	2
2002	2.162	1.982	133		46	1

Închide

Biserica din Țaga^[13]
Biserica din Sântejude
Biserica din Ghiolț^[14]
Biserica din Năsal^[15]
Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.^[16]

Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).

Gheorghe Șincai (1754-1816): istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost angajat între anii 1797-1802 ca profesor de casă la curtea contelui local Daniel Haller;
Ioan Chezan (n. 1945), muzician.

Lista monumentelor istorice din județul Cluj
Biserica de lemn din Năsal
Biserica de lemn din Sântejude
Biserica reformată din Năsal
Bazinul Fizeșului (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Țaga
Țaga
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Țaga (1903)
Casă tradițională
Monumentul Eroilor din fostul sat Ghiolț
Sântejude
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Țaga (filia Ghiolț)
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Țaga (filia Ghiolț)
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Sântejude
Sântioana
Monumentul eroilor din satul Sântioana
Biserica cu hramul „Sfântul Dimitrie” din Sântioana construită în anul 1980
Năsal
Biserica de lemn din satul Năsal (monument istoric)
Zona lacurilor Țaga-Geaca
Biserica reformată din satul Năsal (monument istoric)
Sântejude-Vale
Lacul Sântejude
Biserica Sfântul Dimitrie din Sântejude-Vale (1938)
Sântejude-Vale

[1]
Atlasul localităților județului Cluj, p. 236
[2]
Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
[3]
Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
[4]
x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
[5]
J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej
[6]
Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473
[7]
„Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
[8]
„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
[9]
„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
[10]
„Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
[11]
Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
[12]
Structura etno-demografică a României
[13]
Oana Rusu. „Povești din Țaga Clujului”. Accesat în 22 decembrie 2019.
[14]
Marcel Gheberta. „Sfințirea bisericii din Ghiolț, parohia Taga”. Accesat în 12 septembrie 2016.
[15]
Wikipedia. „Biserica de lemn din Năsal”. Accesat în 16 februarie 2020.
[16]
Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.^{[nefuncțională]}

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Ioan Mârza (2008). Povestea vieții mele (cap. “Satul natal”, pag.41-73). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-722-1.

Lectură suplimentară

Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Țaga, Cluj

[atlas1-1] [1]
Atlasul localităților județului Cluj, p. 236

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-2] [2]
Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-3] [3]
Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[4] [4]
x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[5] [5]
J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej

[6] [6]
Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473

[insse_2011_nat-7] [7]
„Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-8] [8]
„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-9] [9]
„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[10] [10]
„Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[st-11] [11]
Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate

[e2002-12] [12]
Structura etno-demografică a României

[13] [13]
Oana Rusu. „Povești din Țaga Clujului”. Accesat în 22 decembrie 2019.

[14] [14]
Marcel Gheberta. „Sfințirea bisericii din Ghiolț, parohia Taga”. Accesat în 12 septembrie 2016.

[15] [15]
Wikipedia. „Biserica de lemn din Năsal”. Accesat în 16 februarie 2020.

[16] [16]
Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]