comună din Italia From Wikipedia, the free encyclopedia
Cesena (în latină Caesena, în dialect emiliano-romagnol Zisêna, iar în franceză Césène) este un oraș din provincia Forlì-Cesena, în regiunea Emilia-Romagna, în apropiere de Marea Adriatică, în Italia.
Comune di Cesena | |||
— Oraș — | |||
| |||
Comune di Cesena (Italia) Poziția geografică în Italia | |||
Coordonate: 44°08′00″N 12°14′00″E | |||
---|---|---|---|
Țară | Italia | ||
Regiune | Emilia-Romagna | ||
Provincie | Forlì-Cesena (FC) | ||
cod ISTAT | 040007 | ||
Reședință | Cesena[*] | ||
Frazioni | Vezi secțiunea | ||
Guvernare | |||
- Primar | Enzo Lattuca[*] (Partito Democratico, ) | ||
Suprafață[1] | |||
- Total | 249,47 km² | ||
Altitudine | 44 m.d.m. | ||
Populație (31.08.2007) | |||
- Total | 94.547 locuitori | ||
- Densitate | 377,11 loc./km² | ||
Fus orar | CET (+1) | ||
- Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
Cod poștal | 47023 | ||
Prefix telefonic | 0547 | ||
Localități înfrățite | |||
- Vienne | Franța | ||
Patron | Cesenati | ||
- Ziua | 24 iunie | ||
Prezență online | |||
GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Comune di Cesena | |||
Modifică date / text |
Situat între dealurile pre-apeniniene toscano-romagnole și câmpia Padului, pe Via Emilia Milano-Rimini, la vreo 27 de kilometri de Forlì, la circa cincisprezece kilometri de Marea Adriatică și de vechiul său port pescăresc Cesenatico, Cesena este traversat de râul Savio și de torentul Cesuola.
Orașul este situat la intersecția autostrăzilor Milano-Ancona (Autostrada Soarelui A1) și Ravenna-Roma (E45).
Bertinoro, Cervia (RA), Cesenatico, Civitella di Romagna, Gambettola, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Montiano, Ravenna (RA), Roncofreddo, Sarsina
Cesena - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Denumirea localității Cesena, în timpul romanilor, era Caesena.
De la fondarea sa în epoca etruscă, în secolul al VII-lea î. Hr., trecând prin cea romană, prin perioada bizantină, apoi prin vicisitudinile diferiților seniori, prin perioada statului pontifical, fără să uităm perioadele familiilor Ordelaffi, Malatesta, Borgia, epoca lui Napoleon, perioada Risorgimento-ului, apoi epoca lui Garibaldi, și, pentru a încheia, evenimentele din secolul al XX-lea, orașul Cesena a trăit o istorie foarte bogată și, în același timp, sângeroasă.
Cesena este un important centru agricol (producție, transformare și conservare a fructelor și legumelor, numeroase crescătorii avicole, de bovine și porcine).
Acquarola, Aie, Bagnile, Borello, Borgo di Ronta, Borgo delle Rose, Borgo Paglia, Botteghino, Budrio, Bulgaria, Bulgarnò, Calisese, Calabrina, Capannaguzzo, Carpineta, Casalbono, Casale, Case Castagnoli, Case Frini, Case Gentili, Case Missiroli, Case Scuola Vecchia, Celincordia, Celletta, Diegaro, Formignano, Gattolino, Gualdo, Il Trebbo, Lizzano, Luogoraro, Luzzena, Macerone, Madonna dell'Olivo, Martorano, Massa, Molino Cento, Monte Aguzzo, Monte Vecchio, Montereale, Monticino, Oriola, Osteria di Piavola, Paderno, Pievesestina, Pioppa, Ponte Abbadesse, Ponte Pietra, Pontecucco, Provezza, Rio Eremo, Rio Marano, Ronta, Roversano, Ruffio, Saiano, San Carlo, San Cristoforo, San Demetrio, San Giorgio, San Mamante, San Martino in Fiume, San Matteo, San Tomaso, San Vittore, Santa Lucia, Sant'Andrea in Bagnolo, Settecrociari, Tessello, Tipano, Torre del Moro, Trebbo, Valdinoce, Villa Calabra, Villa Casone.
Biblioteca Malatestiana este prima bibliotecă publică din Italia.
Biblioteca Comandini, cu 40.000 de volume și circa 1.200 de monede și medalii diferite, a fost oferită orașului Cesena de familia Comandini, la moartea lui Federico Comandini, în 1967.
Il "Ponte Vecchio" (Podul Vechi) a fost construit aproximativ în același loc cu podul datorat familiei Malatesta, care fusese distrus în timpul unei umflări a apelor, de la începutul secolului al XVIII-lea. Reconstrucția podului, cerută de papa Clement al XII-lea, a început în anul 1733. După o întrerupere de treizeci de ani, lucrul reîncepe în 1765 și se încheie în 1773. Pentru a apăra de pericolele frecventelor umflări ale apelor râului Savio, care deterioraseră precedentele construcții, arhitectul a decis construirea celor doi stâlpi, care suportă cele trei arcade, pe o bază solidă care trebuie să atenueze intensitatea curentului de apă. La fiecare extremitate, se află câte o pereche de stâlpi din cărămidă și piatră de Istria decorate cu steme și plăci comemorative. Arcada centrală, distrusă în timpul ultimului război, a fost reconstruită în anul 1946, fără ornamentul de piatră care acoperea întregul parapet.
Dante Alighieri a imortalizat Cesena în versurile Divinei Comedii, Infernul: "E quella cu' il Savio bagna 'l fianco così com'ella sie' tra 'l piano e 'l monte, tra tirannia si vive e stato franco"[7]
În această sărbătoare, au loc manifestări muzical-culturale și gastronomice, în tot centrul istoric al orașului.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.