animal domestic, mamifer From Wikipedia, the free encyclopedia
Capra domestică (Capra aegagrus hircus) este o subspecie domesticită a caprei sălbatice din Asia de sud-vest și Europa de est. Este un membru al familiei bovidelor. Masculul caprei domestice, al caprei negre și al căprioarei se numește țap.[1]
| Capră | |
|---|---|
 | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Clasă: | Mammalia |
| Subclasă: | Theria |
| Infraclasă: | Placentalia |
| Ordin: | Artiodactyla |
| Subordin: | Ruminantia |
| Familie: | Bovidae |
| Subfamilie: | Caprinae |
| Gen: | Capra |
| Specie: | Capra aegagrus |
| Subspecie: | C. a. hircus |
| Nume binomial | |
| Capra aegagrus hircus Linnaeus, 1758 | |
Modifică text  | |
Caprele sunt printre primele animale domesticite de către om.[2] Analiza genetică cea mai recentă[3] confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu.[2] Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente.[4] Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10,000 ani se găsesc în Ganj Dareh în Iran. Rămășițe de capră au fost găsite la siturile arheologice din Ierihon, Choga, Mami, Djeitun și Cayonu, datând de acum 8000 și 9000 de ani în urmă.[2]
Există peste 300 de rase distincte de capră.[4] Speranța de viață pentru caprine este cuprinsă între 15 și 18 ani.[5] Un exemplar a avut chiar 24 ani.[6]
Caprele sunt extrem de curioase și inteligente. Cele mai multe capre, în mod natural, au două coarne, de diferite forme și mărimi în funcție de rasă. Caprele sunt rumegătoare.
Caprele produc aproximativ 2% din laptele total produs în lume.[7]
| Constituent | Capră | Vacă | Om |
|---|---|---|---|
| Grăsime (g) | 3.8 | 3.6 | 4.0 |
| Proteine (g) | 3.5 | 3.3 | 1.2 |
| Lactoză (g) | 4.1 | 4.6 | 6.9 |
| Cenușă (g) | 0.8 | 0.7 | 0.2 |
| Total solide (g) | 12.2 | 12.3 | 12.3 |
| Calorii | 70 | 69 | 68 |
| Constituenți | unitate | Vacă | Capră | Oaie | Bivoliță |
|---|---|---|---|---|---|
| Apă | g | 87.8 | 88.9 | 83.0 | 81.1 |
| Proteine | g | 3.2 | 3.1 | 5.4 | 4.5 |
| Grăsime | g | 3.9 | 3.5 | 6.0 | 8.0 |
| Carbohidrați | g | 4.8 | 4.4 | 5.1 | 4.9 |
| Energie | kcal | 66 | 60 | 95 | 110 |
| Energie | kJ | 275 | 253 | 396 | 463 |
| Lactoză | g | 4.8 | 4.4 | 5.1 | 4.9 |
| Colesterol | mg | 14 | 10 | 11 | 8 |
| Calciu | IU | 120 | 100 | 170 | 195 |
| Acizi grași saturați | g | 2.4 | 2.3 | 3.8 | 4.2 |
| Acizi grași mononesaturați | g | 1.1 | 0.8 | 1.5 | 1.7 |
| Acizi grași polinesaturați | g | 0.1 | 0.1 | 0.3 | 0.2 |
Potrivit FAO, producătorii de top, de lapte de capră, în 2008 au fost India (4 milioane tone), Bangladesh (2.16 milioane tone) și Sudan (1.47 tone).[10]
| Țară/Regiune | Total Animale (milioane) | Lapte de capră (milioane tone) | Carne de capră (milioane tone) |
|---|---|---|---|
| Lume | ----- | 15.2 | 4.8 |
| Africa | 294.5 | 3.2 | 1.1 |
| Nigeria | 53.8 | N/A | 0.26 |
| Sudan | 43.1 | 1.47 | 0.19 |
| Asia | 511.3 | 8.89 | 3.4 |
| Afganistan | 6.38 | 0.11 | 0.04 |
| Pakistan | 60.00 | N/A | N/A |
| India | 125.7 | 4.0 | 0.48 |
| Bangladesh | 56.4 | 2.16 | 0.21 |
| China | 149.37 | 0.26 | 1.83 |
| Arabia Saudită | 2.2 | 0.076 | 0.024 |
| America | 37.3 | 0.54 | 0.15 |
| Mexic | 8.8 | 0.16 | 0.04 |
| SUA | 3.1 | N/A | 0.022 |
| Europa | 17.86 | 2.59 | 0.012 |
| Marea Britanie | 0.09 | N/A | N/A |
| Franța | 1.2 | 0.58 | 0.007 |
| Oceania | 3.42 | 0.0004 | 0.018 |
![Thumb](#/media/Fișier:Parcul_Tematic_"Ion_Creangă"15.jpg)
.jpg)
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
