Bistra, Alba
sat în comuna Bistra, județul Alba, România From Wikipedia, the free encyclopedia
sat în comuna Bistra, județul Alba, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Bistra (în maghiară Bisztra) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Este situat în nord-vestul județului, pe cursul mijlociu al râului Arieș. Bistra este reședința comunei cu același nume.
Bistra | |||
— sat și reședință de comună — | |||
| |||
Localizarea satului pe harta României | |||
Localizarea satului pe harta județului Alba | |||
Coordonate: 46°22′37″N 23°06′13″E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Alba | ||
Comună | Bistra | ||
SIRUTA | 3048 | ||
Atestare | 1437 | ||
Altitudine | 545 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 2.149 locuitori | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Cod poștal | 517115 | ||
Prefix telefonic | +40 x58 [1] | ||
Prezență online | |||
GeoNames | |||
Bistra pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 122) | |||
Modifică date / text |
Numele comunei provine de la cuvântul slav bîstro, care înseamnă „apă repede”.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 122), localitatea apare sub numele de „Bisztrá”.
Bistra este atestată documentar în anul 1437, sub denumirea de „sat cnezial” condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este una dintre cele mai vechi așezări de pe Valea Arieșului, iar numele ei era cunoscut încă de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou.
În secolul al XV-lea Bistra aparținea capitului Episcopiei Transilvaniei și avea drept de autoadministrare, fiind socotită ca un cnezat. Din anul 1650 până în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Alba Inferioară, domeniul superior al Zlatnei. După reforma administrativă din 1875, Bistra a fost cuprinsă în comitatul Turda-Arieș.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.501 locuitori, dintre care 4.428 români, 49 țigani, 13 maghiari, 5 germani, 5 evrei ș.a.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.423 greco-catolici, 53 ortodocși, 13 romano-catolici, 6 mozaici ș.a.[3]
Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: AB-II-m-B-20914.04).
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.