Biserica evanghelică din Sângeorzu Nou

Biserica evanghelică din Sângeorzu Nou, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud, a fost ridicată, într-o primă etapă, în secolul al XV-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-a-B-01697^[1].

Turnul-clopotniță, înalt de 32 m

Biserica-sală, latura de sud

Ancadramentul din piatră al intrării principale

Absida, sprijinită de contraforturi masive

Ansamblul bisericii evanghelice din Sângeorzu Nou este format din trei monumente:

• Biserica evanghelică C.A, azi biserica ortodoxă „Sf. M. Mc. Gheorghe” (cod LMI BN-II-m-B-01697.01)
• Turn clopotniță (cod LMI BN-II-m-B-01697.02)
• Casă parohială (cod LMI BN-II-m-B-01698)

Localitatea

Sângeorzu Nou, mai demult Sângeorgiul Săsesc, Sângeorgiul Nou, Sângeorzul Săsesc, Sângeorzul Nou (în dialectul săsesc Säntgerjn, în germană Sächsisch-Sankt-Georgen, Sankt-Görgen, Sankt-Georgen, în maghiară Szászszentgyörgy) este un sat în comuna Lechința din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Prima atestare documentară este din anul 1320.

Biserica

Biserica sală a fost construită, într-o primă etapă, spre sfârșitul secolului al XV-lea. În anul 1602 a fost distrusă, alături de 60 de case, de către mercenarii generalului Basta. A fost reconstruită, lărgită între anii 1740-1750, iar în 1780 a fost împodobită cu elemente baroce. Interiorul a fost total transformat, capacitatea fiind mărită prin construirea unor tribune deasupra unor pseudonave laterale. Bolțile sunt decorate cu stucaturi specifice barocului.

La început biserica a fost înconjurată de un zid de piatră care a fost demolat în anul 1800 și din materialul rezultat a fost construit, în locul turnului de lemn, un turn de cărămidă și piatră, de 32 m înălțime, care adăpostește două clopote, cel mare în greutate de 700 de kg^[2].

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată în anul 1978 de comunitatea ortodoxă de la Episcopia Evanghelică cu suma de 225.000 lei, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. A fost sfințită ca lăcaș de cult ortodox în anul 1983 de arhiepiscopul Teofil Herineanu.

Note

1. „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 17 decembrie 2018. Accesat în 9 februarie 2019.
2. Parohia SÂNGEORZU NOU, www.protopopiatulbeclean.ro

Bibliografie

• Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
• Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
• Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
• Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
• Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
• Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
• Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
• George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
• Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

• Sângeorzu Nou, Bistrița-Năsăud

Legături externe

• Fișă monument

Imagini

• 
• 
• 
•