Biserica Sfânta Margareta din Mediaș

Biserica Sf. Margareta este biserica evanghelică orășenească (în germană Evangelische Stadtpfarrkirche) din Mediaș. Edificiul este cunoscut, printre altele, pentru turnul său înclinat. Este una din cele mai importante biserici din Transilvania construite în stil gotic târziu. Biserica se află sub patronajul sfintei Margareta de Antiohia.^[1]

Biserica Sfânta Margareta
Poziționare
Coordonate	46°09′55″N 24°21′05″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Mediaș
Județ	Sibiu
Țara	România
Edificare
Stil artistic	gotic
Data finalizării	1488
Materiale	piatră
Clasificare
Cod LMI	SB-II-m-A-12424.01
Modifică date / text

Biserica fortificată este construită din anul 1488 în stil gotic, fiind înconjurată de un zid de apărare cu turnuri (Turnul Clopotniță, Turnul Școlii, Turnul Frânghierilor/Bibliotecii, Turnul Sf.Maria, Turnul Croitorilor)^[2]. Turnul bisericii, din cauza structurii solului, s-a înclinat de-a lungul timpului. A fost construit în anul 1460 și supraînălțat cu 3 niveluri în anul 1550. În anul 1551, a atins înălțimea de 68,5 m și astfel a mai primit patru turnulețe, reliefând faptul că orașul avea pe atunci judecătorie și drept de a pronunța sentința capitală (jus gladii). În anul 1783, acoperișul este refăcut și cele patru turnuri sunt reparate. În același an, globul aurit care a fost montat în anul 1550 în vârf de turn este coborât, iar cu această ocazie, ținându-se cont de obiceiul timpului, a fost citită „corespondența” strămoșilor. Turnul reprezenta un punct ideal de observație al tuturor împrejurimilor. În vremuri nesigure, cum erau pe atunci, trâmbițașul orașului avea importanta misiune de a alarma cu trompeta în caz de nevoie. Greșelile acestuia erau foarte aspru sancționate, ajungându-se chiar la aruncarea acestuia din turn, în cazul în care ar fi pus orașul în pericol. Din acele vremuri provine numele de Turnul Trompeților. Imaginea trâmbițașului din turn (Turrepitz) este reprezentată de o statuie din lemn, plasată pe una dintre muchiile turnului bisericii, și care marchează sferturile de oră prin tragerea unui clopot exterior. În turn a fost reținut Vlad Țepeș, în anul 1476, după conflictul cu regele Matia Corvin. Pe pereții interiori pot fi admirate picturi murale executate în sec. XIV-XV.

Cea mai veche cristelniță de bronz din România, realizată la sfârșitul sec. XIV (1370)

Altarul de la Mediaș este compus din trei părți, iar tripticul a fost realizat probabil cândva între anii 1480- 1490^[3]. Pe partea cotidiană (extrados) a acestuia ciclul picturilor redă suferințele lui Isus începând cu scena prinderii în Grădina Ghetsimani și până la scena învierii din mormânt. În cea cu imaginea lui Isus crucificat, sub brațul drept se poate observa imaginea Vienei, fapt prin care se dovedește că autorul tablourilor s-a format în Austria.^[4] Partea festivă a altarului a fost probabil înlăturată în totalitate odată cu Reforma și probabil că făcea trimitere la hramul bisericii (Sf.Margareta).^[5] Pe aripile predelei se observă portretele a doi donatori (un laic și un preot). Pe pereții interiori sunt expuse mai multe covoare orientale, donațiile credincioșilor existând din sec. XVI. În biserică se poate admira de asemenea cea mai veche cristelniță de bronz din țară, realizată la sfârșitul sec. XIV, baldachinul amvonului fiind construit în 1679, de meșterul Sigismund Moess.

Orga a fost construită de Johannes Hahn, originar din Levoča și stabilit la Sibiu. Abia în anul 1983, au fost găsite semnătura constructorului de orgi, în lada pneumatică a orgii, și un document al predicatorului Martin Fay (cunoscut azi ca un important compozitor). Este vorba despre o scrisoare din data de 9 mai 1756, către: „Wohl Ehren Vesten Herrn Johannes Hann Wohlbestelten Orgelbauer Meistern in Hermannstadt”. Așadar, construcția orgii a avut loc în anii 1755-56. În 1873, a fost restructurată de Wilhelm Hörbiger, după modelul romantic. Sub conducerea constructorului de orgi Hermann Binder, în anii 1983 și 2005 au avut loc două ample renovări ale orgii. Orga conține în prezent 24 de registre. În biserică se organizează frecvent concerte, ocazie cu care se pot întoarce spătarele băncilor din biserică, astfel ca spectatorii să stea cu fața spre orgă.

Stagiunea de concerte Orgelsommer Mediaș se desfășoară anual în biserică, în perioada lunilor mai-octombrie, cu concerte săptămânale, în fiecare luni, de la ora 19:00, la care se adaugă și numeroase concerte extraordinare. Muzica de orgă este preponderentă, dar stagiunea include adesea concerte camerale, corale sau vocal-instrumentale, recitaluri solo, precum și improvizații sau proiecții nocturne în aer liber cu muzică live. Stagiunea este completată cu o serie de concerte care au loc la Casa Schuller și la Grădina Traube, din imediata apropiere a castelului bisericesc, dar se poate extinde pe toată durata anului, cu alte evenimente organizate sau găzduite de biserică, așa cum sunt concertele speciale de Crăciun, concertele corale ecumenice, musicalurile pentru copii, turneele unor formații muzicale din străinătate sau cursurile de instrumente muzicale. Începând din anul 1999, organizatorul stagiunii muzicale „Orgelsommer Mediaș” este Edith Hajnalka Toth, cantor și organist al bisericii.

Preoți parohi menționați până la Reforma protestantă[6]

1. Adam sacerdos de villa Medjes(1283)
2. Wylandus (1334)
3. Andreas Plebanus de Medjes (1420)
4. Johannes Henrici (1441)
5. Michael Rector Parochialis... (1453)
6. Martinus Andree de Nova Villa ( 1470 - 1471)
7. Valentinus Baccalaureus (1477)
8. Stephanus (1492 - 1504)
9. Johannes Fridricus Magister (1510 - 1535)
10. Vicentius (1537)

Interior - altarul principal

Note

1. Gustav Gündisch, Die Patrozinien der sächsischen Pfarrkirchen Siebenbürgens, în: Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn, München, 1987, p. 100.
2. Ionescu, Stefano(ed.) (2018). Die Margarethenkirche in Mediasch – das Bauwerk und die Teppichsammlung/ St’s Margareth Church in Medias -the monument and the carpet collection. Editura Muzeului Național Brukenthal. p. 28.Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (link)
3. Firea, Ciprian (2016). Polipticile Medievale din Transilvania -Artă, Liturghie, Patronaj. Editura Mega. p. 228.
4. Firea, Ciprian (2016). Polipticele Medievale din Transilvania -Artă, Liturghie, Patronaj. Editura Mega. p. 231.
5. Firea, Ciprian (2016). Polipticele medievale din Transilvania -Artă, Liturghie, Patronaj. Editura Mega. p. 229.
6. Ionescu, Stefano (ed.) (2018). Die Margarethenkirche in Mediasch – das Bauwerk und die Teppichsammlung/ St’s Margareth Church in Medias -the monument and the carpet collection. Editura Muzeului Național Brukenthal. p. 73.Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (link)

Bibliografie

• Hermann Fabini, Mariana Beldie-Dumitrache, Die Restaurierung der evangelischen Stadtpfarrkirche in Mediaș, în: Forschungen zur Volks-und Landeskunde, 20 (1977).
• Hermann Fabini, Kirchenburgen in Siebenbürgen [în trad. "Bisericile fortificate din Transilvania"], Leipzig 1985, Wien 1986, Leipzig 1991.
• Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
• Hermann Fabini, Die Kirchenburgen der Siebenbürgen Sachsen, Ed. Monumenta, Sibiu, 2009.
• Hermann Binder, Orgeln in Siebenbürgen [în trad. "Orgile din Transilvania"]: Ein Beitrag zur siebenbürgischen Orgelgeschichte von den Anfängen bis zur Mitte [des] 19. Jahrhunderts, Gehann-Musik-Verlag, 2000.

Vezi și

• Turnul Mariei

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Sfânta Margareta din Mediaș

• Amprente ale spiritualității noastre - Sfânta Margareta - Mediaș, 28 noiembrie 2001, Revista Magazin. Arhivat din originalArhivat în 13 noiembrie 2011, la Wayback Machine. la 13 noiembrie 2011.
• Biserica evanghelică Sfânta Margareta din Mediaș, 13 iunie 2009, Simina Stan, Jurnalul Național
• Orgelsommer Mediaș, pagina stagiunii de concerte a Bisericii Sf. Margareta din Mediaș
• Orga Bisericii Sf. Margareta din Mediaș, în Registrul orgilor Bisericilor Evanghelice C.A. din România
• Biserica Evanghelică din Mediaș, 2 iunie 2011, Weisz Attila - Enciclopedia Maghiară din România

Galerie

• 
  Turnul Trompeților
• 
  Turnul Trompeților, detaliu