Biserica Bob din Cluj-Napoca

Biserica Bob, cu hramul „Învierea Domnului”, este prima biserică greco-catolică construită în Cluj și totodată prima biserică românească ridicată în perimetrul vechii cetăți clujene. Numele bisericii provine de la cel al episcopului Ioan Bob, nobil român, ajuns episcop greco-catolic al Blajului, pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcașul de cult, între anii 1801-1803. Numele străzii unde se află biserica, inițial Kismester utca, redenumită ulterior Ioan Bob, a fost schimbat în perioada comunistă, în strada Prahovei. Din 1990 poartă din nou numele episcopului Ioan Bob. Peste drum se află de școala publică Ioan Bob, una din cele mai cunoscute unități de învățământ preuniversitar primar și gimnazial din oraș. Biserica, renovată în decursul anului 2022, aparține azi parohiei greco-catolice "Învierea Domnului” și este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj cu cod LMI CJ-II-m-B-07277.

Mai multe informații Poziționare, Coordonate ...

Poziționare
Biserica Bob
Vedere din curtea bisericii
Coordonate	46°46′07″N 23°35′16″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Cluj-Napoca
Județ	Cluj
Țara	România^[1]
Adresa	str. Episcop Ioan Bob, nr. 5
Edificare
Arhitect	Iosif Leder
Stil artistic	Baroc
Data începerii construcției	1803
Data finalizării	1803
Clasificare
Cod LMI	CJ-II-m-B-07277
Prezență online	site web oficial
Modifică date / text

Închide

Iconostasul bisericii, cu elemente baroce și clasiciste

Primii credincioși greco-catolici din Cluj apar atestați în anul 1735, când zece familii românești au cerut autorităților dreptul să își înființeze o parohie. Abia după mai mult de o jumătate de secol aceasta dorință a putut fi pusă în practică, cu ajutorul funcționarului guvernamental (secretar gubernial) Mihail Oros, nobil român greco-catolic și secretar al guvernatorului Transilvaniei. În acea epocă, Clujul era un oraș locuit preponderent de maghiari și sași, iar românii nu aveau lăcașe de cult în incinta vechii cetăți. Astfel că episcopul Ioan Bob, unul dintre cei mai bogați demnitari transilvăneni, a decis sa ridice o clădire de piatră pe vechea stradă a Cărbunelui, clădire care oficial a fost declarată drept magazie de alimente.

Arhitectul Josef Leder a fost cel care a pus în practică dorința episcopului. Biserica a fost construită în stil baroc, cu 21 de metri lungime, 9 metri lățime, și un turn de 27,5 metri. Cu excepția turnului, structura bisericii este asemănătoare cu cea a Bisericii Ortodoxe din Deal. În interior se află o placă comemorativă cu anul edificării și numele ctitorului, episcop Ioan Bob.

Ridicarea bisericii românești a fost privită cu o anumită reținere de către autoritățile orașului, însă lăcașul de cult a reușit să fie edificat datorită intervențiilor lui Mihail Oros. Cheltuielile pentru construirea lăcașului au fost destul de mari, ele fiind sporite și de incendiul care, în anul 1801, a distrus o parte din centrul municipiului afectând și clădirea lăcașului de cult.

În 1906, în timpul păstoririi protopopului Elie Dăianu, biserica deteriorată de trecerea anilor a fost refăcută, lărgită și consolidată.^[2] După cel de-al doilea război mondial, clădirea a fost repictată și resfințită de către primul cardinal român, episcopul de atunci de Cluj-Gherla, Dr. Iuliu Hossu. O ultimă restaurare a fost efectuată de către Biserica Ortodoxă Română în 1981.

Lăcașul este cunoscut și pentru faptul că aici a avut loc în anul 1864 cununia dintre Veronica Micle și profesorul universitar clujean Ștefan Micle, viitor rector al Universității din Iași.

În anul 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite de către autoritățile comuniste, în Biserica Bob din Cluj a fost instalată o parohie ortodoxă. În luna mai a anului 1995, Biserica Bob a fost restituită pe cale amiabilă vechiului proprietar, devenind astfel prima biserică redobândită după 1989 de o parohie greco-catolică clujeană. Evenimentul s-a petrecut destul de discret și a trecut neobservat, chiar și de mass-media.

Dr. Elie Dăianu, Biserica lui Bob în Cluj, Cluj 1906.
Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. București.