Belarusul de Vest
From Wikipedia, the free encyclopedia
Belarusul de Vest (în belarusă Заходняя Беларусь, cu alfabet Łacinka: Zachodniaja Biełaruś; în poloneză Zachodnia Białoruś; în rusă Западная Белоруссия, transliterat: Zapadnaia Belorussia) este o regiune istorică a Belarusului actual ce cuprinde teritoriul care a aparținut celei de a Doua Republici Polone în perioada interbelică. Înainte ca Germania Nazistă și Uniunea Sovietică să invadeze Polonia în 1939, teritoriul forma jumătatea nordică a macroregiunii Kresy(d) din Polonia.[1] După sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în Europa, teritoriul Belarusului de Vest a fost cedat Uniunii Sovietice de către Puterile Aliate, în timp ce orașul Białystok cu împrejurimile sale a revenit la Polonia. Până la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Belarusul de Vest a reprezentat o parte importantă a Republicii Sovietice Socialiste Bieloruse (RSSB). Astăzi, aceasta constituie partea de vest a Republicii Belarus.
Create de URSS după cucerirea Poloniei, noile provincii vestice ale RSS Bieloruse anexate de la Polonia cuprind regiunile Baranavičy(d) (Барановичская об.), Belastok(d) (Белостокская об.), Brest (Брестская об.), Vilejka(d) (Вилейская об.), și Pinsk(d) (Пинская об.).[2] Ele au mai fost reorganizate o dată în timpul contraofensivei sovietice din 1944 în sistemul contemporană al provinciilor din vestul Belarusului, care include în întregime regiunile Grodno (Hrodna) și Brest (vezi harta), precum și părți din actualele regiuni Minsk și Vicebsk. Orașul Wilno (în belarusă Вільня, cu alfabet Łacinka: Vilnja, astăzi, Vilnius)[3][4] a fost returnat de către URSS Republicii Lituania, care în curând după aceea a devenit RSS Lituaniană.[5]