From Wikipedia, the free encyclopedia
Antonina De Gerando (n. , Paris, Monarhia din Iulie – d. , Cluj, Austro-Ungaria) a fost o pedagogă, scriitoare și traducătoare franceză, una dintre fondatoarele educației feminine din Transilvania.
| Antonina De Gerando | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Antonina de Gérando  |
| Născută | [1] Paris, Monarhia din Iulie |
| Decedată | (69 de ani)[2] Cluj, Austro-Ungaria |
| Înmormântată | Cimitirul Hajongard din Cluj |
| Părinți | Auguste de Gérando[*] Teleki Emma[*] |
| Frați și surori | De Gerando Attila[*] |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Ocupație | pedagogă[*] scriitoare traducătoare |
| Limbi vorbite | limba franceză[3] limba germană limba latină limba maghiară |
Modifică date / text  | |
Părinții ei au fost Auguste De Gerando și contesa Emma Teleki, descendentă a familiei Teleki. La vârsta de un an a venit în Ungaria, unde a învățat limba maghiară de la mătușa ei, artista Blanka Teleki. După moartea tatălui, familia s-a întors la Paris, așa că Antonina a urmat studiile acolo. Printre altele, ea a fost eleva lui Dániel Irinyi. În 1861 a devenit învățătoare, iar în 1864 a obținut calificarea de profesor. Vorbea fluent limbile părinților ei și cunoștea, de asemenea, limbile germană și latină. În 1865 și 1867 a vizitat Ungaria pentru o scurtă perioadă de timp și s-a stabilit acolo în 1872. A predat mai întâi la Asociația Națională pentru Educația Femeilor Pálné Veres și apoi la școala de meserii feminine din Budapesta, iar apoi din 1876 a predat cursuri particulare.
În 1880 primăria orașului Cluj a invitat-o ca directoare a nou-înființatei școli de fete din orașul de sus, în care erau instruite fetele cu vârsta de 12-18 ani. Școala dispunea inițial doar de patru clase și își avea sediul pe strada Ungurească nr. 17 (în prezent Bulevardul 21 Decembrie), iar din 1893 a fost extinsă la șase clase, cu peste trei sute de eleve. În septembrie 1901 a fost construită o nouă clădire a școlii lângă Parcul Central (ulterior sediul Universității Bolyai). Antonina De Gerando a condus școala timp de douăzeci și cinci de ani, perioadă care a fost cunoscută ca Dezserándó.[4] În anul 1885 i s-a oferit postul de directoare de școală la Szabadkára (azi Subotica, Serbia), dar ea nu a vrut să-și părăsească școala și orașul.
A participat la lucrările Societății Pestalozzi, iar din 1889 a fost membru al departamentului de filozofie, istorie și limba maghiară al Asociației Muzeului Ardelean, președinte al Cercului Blanka și al Asociației pentru Protecția Animalelor din Cluj.[5][6][7] A scris manuale și cărți pedagogice, a redactat revista pedagogică Nemzeti Nőnevelés. A participat la redactarea publicațiilor Societății Carpatine Ardelene.[8] În 1891 a demisionat din funcțiile sale pentru a avea grijă de mama sa bolnavă, dar în schimb i s-a oferit un concediu de un an și a continuat să predea după moartea mamei sale până la pensionarea sa în 1912. A participat la comunicatul de presă al documentelor de limbă străină ale Asociației Carpatice Transilvane.
Mormântul ei din Cimitirul Hajongard a fost desființat, iar cenușa sa a fost îngropată sub placa memorială pusă de Fundația Házsongárd.[9] Între anii 1941 și 1964 strada de lângă Teatrul Maghiar de Stat din Cluj (către Parcul Central) i-a purtat numele; acum poartă numele strada Arany János.[10]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
