Andreas Vesalius

Andreas Vesalius Bruxellensis (formă latinizată pentru Andreas van Wesel din Bruxelles) sau Andreas Vesal (n. 31 decembrie 1514, Bruxelles — d. 15 octombrie 1564, Zakynthos) a fost un anatomist de origine flamandă, medicul personal al lui Carol Quintul. Este autorul uneia dintre primele cărți de anatomie umană bazată pe disecții și observații originale, De humani corporis Fabrica (română Funcționarea corpului uman).

Andreas Vesalius
Date personale
Nume la naștere	Andries Wytinck van Wesel
Născut	31 decembrie 1514[1] Mont aux Potences - Galgenberg⁠(d), Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia[2]
Decedat	16 octombrie 1564 (49 de ani) Zakynthos, Peloponez, Grecia de Vest și Insulele Ionice⁠(d), Grecia
Căsătorit cu	Anne van Hamme[*][[Anne van Hamme |​]]
Ocupație	anatomist[*]​ biolog medic chirurg[*]​ cadru didactic universitar[*]​ fiziolog[*]​ scriitor
Locul desfășurării activității	Flandra[3] Flandra[4]
Limbi vorbite	limba latină[5][6][7]
Activitate
Alma mater	Vechea Universitate din Paris[*]​ Universitatea din Padova Oude Universiteit Leuven[*][[Oude Universiteit Leuven (university in Leuven (Louvain) (founded 1425 - closed 1797))|​]]
Organizație	Universitatea din Padova Universitatea din Pisa Universitatea din Bologna
Influențat de	Galenus
Profesor pentru	Levinus Lemnius[*][[Levinus Lemnius (scriitor olandez)|​]], Felice Accoramboni[*]​
Modifică date / text

Vesalius este considerat ca inițiator al studiului modern al anatomiei umane.

Biografie

Gravură din cartea lui Vesalius, „De humani corporis fabrica” (1543)

Născut la Bruxelles, Vesalius a studiat medicina la Universitatea din Paris și și-a câștigat renumele ca medic personal al lui Carol Quintul. Numit profesor de anatomie la Universitatea din Padova a avut de suferit din partea inchiziției care l-a urmărit pentru experiențele și disecțiile sale pe cadavre de oameni. Opera sa fundamentală „De humani corporis Fabrica” impune sistemul anatomiei macroscopice care a rămas valabil până în prezent.

Vesalius a fost onorat de anatomiști care i-au acordat numele unor formații anatomice, precum^[8]:

• Osul lui Vesalius (în latină os vesalianum pedis), care reprezintă o variantă anatomică rară (de os accesoriu) la nivelul piciorului;
• Orificiul lui Vesalius situat în partea anterioară a bazei craniului, simetric (în latină foramen vesalianum);
• Vena lui Vesalius, care trece prin orificiul lui Vesalius (în latină venula vesalianum).

De humani corporis Fabrica

Anatomia umană antică se baza pe observațiile pe animale și păsări și pe scriptele sfinte, corpul uman fiind considerat sfânt și, deci, trebuia înhumat intact, pentru a nu se prezenta alterat la învierea morților. Artiștii plastici ai renașterii (Leonardo da Vinci, Michelangelo ș.a.) au încercat să reducă decalajul dintre anatomia scrisă, oficială, și realitatea corpului uman prin efectuarea de disecții pe cadavre umane în condiții de ilegalitate și în secret, departe de ochii inchiziției.

Opera lui Vesalius, De humani corporis Fabrica (în română Constituția/Funcțiile corpului uman), deși se reclamă a fi un tratat de anatomie funcțională, este un atlas de anatomie descriptivă bazat pe disecții de cadavre și pe observații personale, prezentate pe planșe-gravuri de înaltă valoare științifică și artistică.

Note

1. RKDartists, accesat în 13 mai 2020
2. Везалий Андреас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ |access-date= necesită |url= (ajutor)
3. Czech National Authority Database, accesat în 7 septembrie 2021
4. Czech National Authority Database, accesat în 20 aprilie 2024
5. CONOR.SI[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
6. Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
7. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
8. en Randolph, Elizabeth (ed.): Stedman's Medical Dictionary, p. 1933, ediția a 26-a. Williams & Wilkins, 1995, ISBN 0-683-0735-2.

Legături externe

• Andreae Vesalii Bruxellensis, Dе humani corporis fabrica libri septem, Venetiis 1548