jurnalist francez From Wikipedia, the free encyclopedia
Alain de Benoist (n. , Saint-Symphorien(d), Centre-Val de Loire, Franța) eseist și filozof francez. Este considerat drept fondatorul ideologii Noii Drepte europene, totodată conducător al think-tankului Grupul de cercetare și de studiu al civilizației europene (GRECE).
Alain de Benoist | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Alain Marie de Benoist |
Născut | (80 de ani)[1][2][3][4] Saint-Symphorien(d), Centre-Val de Loire, Franța |
Cetățenie | Franța |
Religie | Neopăgânism |
Ocupație | filozof scriitor eseist activist politic[*] teoretician politic[*] jurnalist |
Limbi vorbite | limba franceză[5][6][7] |
Pseudonim | Fabrice Laroche[8], Martial Laurent[9], Cédric de Gentissard[9], Tanguy Gallien[9], Frédéric Laurent[9], Robert de Herte[9], David Barney[9], Pierre Dolabella[9], Maxime Meyer[9], Jean-Pierre Dujardin[9], Frédéric Toulouze[9], Jean-Louis Cartry[9], Pierre Jacob[9], Julien Valserre[9], Pierre Carlet[9], Jean-Pierre Hébert[10], Maiastra[11][12], Gilles Foumier[13], Mortimer Davidson, Fabrice Valclérieux, Éric Saint-Léger, Éric Lecendreux, Éric Dumesnil, Walter Aubrig[14], Bastien O'Danieli[14] |
Partid politic | Mouvement nationaliste du progrès[*] |
Studii | Facultatea de Drept din Paris Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne (filozofie, sociologie și istorie) lycée Montaigne[*] Lycée Louis-le-Grand |
Mișcare/curent literar | degrowth[*] , Nouvelle Droite, naționalism etnic |
Opere semnificative | Vu de droite[*] |
Note | |
Premii | prix de l'essai[*] |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Fiind apropiat la început mișcărilor franco-algeriene la începutul scrierilor sale din 1970, ulterior a trecut la atacuri asupra globalizării, imigrației în masă și a liberalismului, ca fiind în cele din urmă fatale pentru existența Europei prin diviziunea și defectele sale.
Benoist se opune liberalismului de tip american, considerat de el ca fiind impus după cel de-al doilea război mondial, cât și așa numita idee de „melting pot”.[15]
El se opune lui Jean-Marie Le Pen, chiar dăcă mulți oameni influențați de Benoist îl suportă.[16] Se opune de asemenea, imigrației arabilor în Franța.[17] Favorizează etnopluralismul, în care, organic, culturile și națiunile trebuie să se dezvolte independent.[18]
Benoist este, de asemenea, un susținător al ideii federalismului integral, în care statul națiunii este depășit, dând drumul identităților regionale și celui continental comun simultan.[19]
Benoist se consideră atât la stânga cât și de dreapta politică,[20] deși critică democrația liberală modernă.[21]
Thomas Sheehan argumentează că Benoist a dezvoltat o nouă formulare a fascismului (adică Benoist e fascist).[22]
Benoist se opune creștinismului ca fiind intolerant, teocratic și pornit pe persecuții.[23]
Benoist a publicat numeroase lucrări în domeniul arheologiei, tradițiilor populare, istoriei religiilor. A publicat peste 50 de cărți și peste 3 mii de articole, care au fost traduse în aproape 20 de limbi. El a primit o educație juridică, filosofică și teologică.[24]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.