El Dryopteris ,[1] a l’è on géner di piant de la famiglia di driopterodàcei, de la sòtt-famiglia di driopteròidi, second la classificazión del Pteridophyte Phylogeny Group, on grupp di botànich che l’hà classifica in del 2016 . Quèll géner chì el tira denter di fìres che i sò nòmm comùn hinn fìres de legn, fìres mas’c o fìres a scud .[2] A gh’è pressappòch 300-400 speci in quèll géner chì. [3][2][4][5] Quèj speci chì hinn spantegàa in Asia, America, Euròpa, Africa e in di ìsol Pacìfich, con la diversità maggiora in del’Asia orientàl.[5][6] Tanti di speci gh’hànn di portinèst robùst e rampegant che formen ona coròna, cont on anèll di frasch compagn d’on vas. I sòri hinn redónd, cont on indusio a forma de scud (peltàa) . La gamba de la foeuja la gh’hà su di basèj ‘me la fudèss ‘na scala.

Lumbard ucidental Quest articol chì l'è scrivuu in lombard, grafia milanesa.
Fæti in brêve occ.: Fìres or.: ???????, Classifigazion sientífiga ...
Dryopteris
occ.: Fìres
or.: ???????
Thumb
Dryopteris carthusiana
Classifigazion sientífiga
Regn: Plantae
Division: Pteridophyta
Clas: Polypodiopsida
Ùrden: Polypodiales
Famìa: Dryopteridaceae
Zèner: Dryopteris
Særa

L’ibridazion e la pòliploidia hinn di fenòmen comùn de quèl gener chì, e gh’en tanti speci che s’hinn formàa per via de quèj procèss chì. I speci di fìres del nòrd America gh’hànn fàa capì ai ricercadór che gh’eren di relazión strècc tra tanti speci di Dryopteris, e quèst l’è on esempi de speciazion travèrs l’ibridazion allopòliplòida. [7]

Speci scernìd foeura

Quèl géner chì el gh’hà dent on mucc de speci. La classificazión del Pteridophyte Phylogeny Groupla suggerìss che gh’hinn circa 400 speci;[2] Modell:As of, Lista di fìres e licopodi del mond la gh'hà denter 328 speci e 83 ibrid.[3] Di speci tràd denter in del géner Dryopteris, compagn per esempi de la Dryopsis, la Stenolepia e la Nothoperanema, hinn distint per di alter orìgin.[3]

  • Dryopteris abbreviata
  • Dryopteris aemula – fìres slargada profumada de fen
  • Dryopteris affinis – fìres mas’c scheiósa
  • Dryopteris alpestris
  • Dryopteris amurensis
  • Dryopteris apicisora
  • Dryopteris arguta – fìres del legn de la còsta
  • Dryopteris azorica
  • Dryopteris backeri
  • Dryopteris barbigera
  • Dryopteris bissetiana
  • Dryopteris blandfordii
  • Dryopteris bodinieri
  • Dryopteris borreri
  • Dryopteris cambrensis – fìrez mas’c strèccia
  • Dryopteris campyloptera – fìres de legn di montagn
  • Dryopteris canaliculata
  • Dryopteris carthusiana – fìres strèccia a scud
  • Dryopteris caucasica
  • Dryopteris caudifrons
  • Dryopteris celsa – fìres longa
  • Dryopteris championii
  • Dryopteris changii
  • Dryopteris chapaensis
  • Dryopteris chinensis
  • Dryopteris chrysocoma
  • Dryopteris cinnamomea – fìres de legn de canèlla
  • Dryopteris clintoniana – Fìres de legn del Clinton
  • Dryopteris confertipinna
  • Dryopteris cordipinna
  • Dryopteris corleyi
  • Dryopteris costalisora
  • Dryopteris crassirhizoma
  • Dryopteris crinalis
  • Dryopteris crispifolia
  • Dryopteris cristata – fìres a scud con la crèsta
  • Dryopteris cyatheoides
  • Dryopteris cycadina
  • Dryopteris cyclopeltiformis
  • Dryopteris decipiens
  • Dryopteris dehuaensis
  • Dryopteris dickinsii
  • Dryopteris dilatata – Fìres larga a scud
  • Dryopteris discrita
  • Dryopteris enneaphylla
  • Dryopteris erythrosa
  • Dryopteris erythrosora – fìres d’autùn
  • Dryopteris expansa – Fìres a scud del nòrd
  • Dryopteris fibrilosa
  • Dryopteris fibrilosissima
  • Dryopteris filix-mas – fires mas’c
  • Dryopteris floridana
  • Dryopteris formosana
  • Dryopteris fragrans – fìres a scud profumada, fìres de legn profumada
  • Dryopteris fructuosa
  • Dryopteris fuscipes
  • Dryopteris gamblei
  • Dryopteris goerigiana
  • Dryopteris goldieana – fìres de legn del Goldie
  • Dryopteris gongboensis
  • Dryopteris guanchica
  • Dryopteris gushanica
  • Dryopteris gushiangensis
  • Dryopteris gymnophylla
  • Dryopteris gymnosora
  • Dryopteris hasseltii
  • Dryopteris hendersoni
  • Dryopteris hirtipes
  • Dryopteris huanganshanensis
  • Dryopteris hupehensis
  • Dryopteris hwangii
  • Dryopteris hypophlebia
  • Dryopteris immixta
  • Dryopteris inaequalis
  • Dryopteris incisolobata
  • Dryopteris integriloba
  • Dryopteris integripinnula
  • Dryopteris intermedia – fìres de legn de mèzz
  • Dryopteris junlianensis
  • Dryopteris juxtaposita
  • Dryopteris kinkiensis
  • Dryopteris labordei
  • Dryopteris lacera
  • Dryopteris lancipinnula
  • Dryopteris lepidopoda
  • Dryopteris lepidorachis
  • Dryopteris liyangensis
  • Dryopteris ludoviciana – fìres de legn del sud
  • Dryopteris macropholis
  • Dryopteris manshurica
  • Dryopteris marginalis – fìre de legn marginàl
  • Dryopteris matsumurae
  • Dryopteris minjiangensis
  • Dryopteris monticola
  • Dryopteris montigena
  • Dryopteris nanpingensis
  • Dryopteris neolepidopoda
  • Dryopteris nigropaleacea
  • Dryopteris nigrosquamosa
  • Dryopteris nyalamensis
  • Dryopteris nyingchiensis
  • Dryopteris odontoloma
  • Dryopteris oreades – fìre mas’c di montagn
  • Dryopteris pacifica
  • Dryopteris pallida
  • Dryopteris paludicda
  • Dryopteris panda
  • Dryopteris parasparsa
  • Dryopteris pedata
  • Dryopteris peninsulae
  • Dryopteris podophylla
  • Dryopteris polita
  • Dryopteris prosa
  • Dryopteris pseudo-sikkimensis
  • Dryopteris pseudoatrata
  • Dryopteris pseudodontoloma
  • Dryopteris pseudofibrillosa
  • Dryopteris pseudomarginata
  • Dryopteris pseudouniformis
  • Dryopteris pulcherrima
  • Dryopteris qandoensis
  • Dryopteris quatanensis
  • Dryopteris reflexosquamata
  • Dryopteris remota – dìres a scud scheiosa
  • Dryopteris rigida
  • Dryopteris rosthornii
  • Dryopteris sacrosancta
  • Dryopteris saxifraga
  • Dryopteris scottii
  • Dryopteris semipinnata
  • Dryopteris sericea
  • Dryopteris serrato-dentata
  • Dryopteris shensicola
  • Dryopteris shibipedis
  • Dryopteris sichotensis
  • Dryopteris sieboldii
  • Dryopteris sikkimensis
  • Dryopteris silaensis
  • Dryopteris sino-sparsa
  • Dryopteris sinoerythrosora
  • Dryopteris sinofibrillosa
  • Dryopteris sordidipes
  • Dryopteris sparsa
  • Dryopteris squamifera
  • Dryopteris squamiseta
  • Dryopteris stenolepis
  • Dryopteris subatrata
  • Dryopteris subbarbigera
  • Dryopteris subexaltata
  • Dryopteris sublacera
  • Dryopteris sublaeta
  • Dryopteris submarginata
  • Dryopteris submontana – fìres a scud rigida
  • Dryopteris subtriangularis
  • Dryopteris tarningensis
  • Dryopteris tenuicula
  • Dryopteris tenuissima
  • Dryopteris thibetica
  • Dryopteris tieluensis
  • Dryopteris tokyoensis – fìres de legn de Tokyo
  • Dryopteris tsangpoensis
  • Dryopteris tyrrhena
  • Dryopteris uniformis
  • Dryopteris varia
  • Dryopteris venosa
  • Dryopteris villarii
  • Dryopteris wallichiana –fìres de legn di Alp
  • Dryopteris wenchuanensis
  • Dryopteris wuyishanensis
  • Dryopteris yigongensis
  • Dryopteris yungtzeensis
  • Dryopteris zayuensis

Ecologia

I speci del genér Dryopteris hinn on mangià per i fantasma d’ona quàj specie de lepidòpter per esempi la Batrachedra sophroniella (che la mangia domà la Dryopteris Cyatheoides) e ‘l Sthenopiseauratus.

Cultivazion e usanz

Tanti speci de Dryopteris hinn dopràa assosènn ‘me di piant ornamentàl in di giardìn, soratùtt la Dryopteris affinis, la Dryopteris erythrosora, e la Dryopteris filix-mas, cont on mucc de cultivar.

La Dryopteris filix-mas l’è stada doprada ind la pupart de la stòria di òmen ‘me bon de desfescià i vèrmen e l’era l’ùnega fìres indicada ind la farmacopea di Stat Unii. A gh’è l’usanza de tradizión in Scandinavia de doprala contra de l’infestazion di ragn ross (Dermanyssus gallinae).

Riferiment

Ligamm de foeura

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.