![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Erupci%25C3%25B3n_en_el_volc%25C3%25A1n_Sabancaya%252C_Per%25C3%25BA.jpg/640px-Erupci%25C3%25B3n_en_el_volc%25C3%25A1n_Sabancaya%252C_Per%25C3%25BA.jpg&w=640&q=50)
Vulcàn
strutûa geològica / From Wikipedia, the free encyclopedia
'N vulcàn, dîto volcàn[1] ò vurcàn[2] ascì, o l'é 'na fratûa inta cròsta de 'n ògètto de màssa planetâia cómme a Tæra, ch'o permétte a-a lâva câda, a-a çénie e a-i gàzzi vulcànichi de sciortî da 'na càmia magmàtica ch'a se trêuva sott'a-a superfìcce.
ZE |
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
![]() A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno |
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Erupci%C3%B3n_en_el_volc%C3%A1n_Sabancaya%2C_Per%C3%BA.jpg/640px-Erupci%C3%B3n_en_el_volc%C3%A1n_Sabancaya%2C_Per%C3%BA.jpg)
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Laacher_See_-_Luftaufnahme.jpg/640px-Laacher_See_-_Luftaufnahme.jpg)
In sciâ Tæra, i vulchén se trêuvan ciù de sovénte dónde e plàcche tetóniche se scontràn ò se alontanàn e, de inta ciù pàrte di câxi, són sott'ægoa. Prezénpio inte 'na dorsâle òceànica cómme a dorsâle médio atlàntica gh'é di bèlli vulchén che se són formæ aprêuvo a de plàcche tetòniche divergénti méntre, pe cóntra, i vulchén da çénta de fêugo de l'Òcêano Pacìfico gh'àn a sò òrìgine inte de plàcche divergénti. I vulchén se pêuan formâ dónde gh'é di stiâménti ò di asotigiaménti da cròsta, cómme into rift de l'Àfrica de levànte òpû into cànpo vulcànico de Wells Gray-Clearwater e into rift do Rio Grande, inte l'América do Nòrd. L'é stæto teorizòu chò-u vulcanîximo prezénte lontàn da-i confìn de plàcche o vêgne da diàpiri che móntan da-o confìn tra o nùcleo e o mantéllo, a tòsto 3.000 chilòmetri de profonditæ inta Tæra. Quésto fæto o l'à portòu a-a formaçión di coscì dîti pónti câdi, cómme prezénpio quéllo de Hawaii. Pe cóntra, de sòlito no se fórman di vulchén quànde dôe plàcche scóran unn-a de fiànco a l'âtra.
E eruçioìn ciù grénde pêuan cangiâ a tenpiatûa de l'atmosfêra ascì, zaché e çénie e-e stìsse d'àcido solfòrico crêuvan o Sô e refréidan a troposfêra da Tæra. Storicaménte, gh'é stæto de grénde eruçioìn vulcàniche ch'àn portòu a di invèrni vulcànichi e a de carestîe catastròfiche[3].
Gh'é di âtri pianêti fêua da Tæra dónde l'é stæto trovòu di vulchén: prezénpio in sce Mercûio se véddan di depòxiti piroclàstichi formæ da 'n'ativitæ vulcànica esploxîva[4].