Planete
From Wikipedia, the free encyclopedia
Un planete es un grand, rond astronomic córpor que es ni un stelle ni un remanente. Li max bon teorie de planetic formation es li nebulosic hipotese, que posita que un nube interstellic crula ex un nebulose de crear un yun protostelle orbitat per un protoplanetari disco. Planetes cresce in ti disco by li gradual acumulation de materiale propulse per gravitá, un curse nominat acretion. Li solari sistema have adminim ott planetes: li terrestri planetes Mercur, Venus, Terra e Mars, e li giganti planetes Jupiter (Jove), Saturn, Uran e Neptun. Ti planetes chascun rota circum un axe inclinat con egard a su orbital pol. Omni planetes del Solari Sistema altri quam Mercur have un considerabil atmosfere, e alcun have tal trates quam glacial cappes, sesones, vulcanisme, uriganes, tectonica, e mem hidrologie. Except Venus e Mars, li planetes del Solari Systema genera campes magnetic, e lu tot except Venus e Mercur have natural satelites. Li giganti planetes have planetari anelles, li max prominent esser tis de Saturn.
Li parol planete probabilmen deriva del grec planḗtai, significa "migratores". In antiquitá, ti parol referet al Sole, Lune, e li quin punctus de lúmine visibil al ocule nonassistet, quel movet trans li funde del stelles — Mercur, Venus, Mars, Jupiter, e Saturn. Planetes ha historicmen hat religiosi significationes: multiplic culturas identifica corpores celestial con deos, e ti conexiones con mithologie e folklore persiste in li schemas por nominar novmen-decovrit corpores del Solari Sistem. Terra se esset reconosset quam un planete quando heliocentrisme remplazzat geocentrisme durante li 16m e 17m secules.
Pos li invention del telescop, li signification de planete agranda de include objectes solmen visibil con assistantie: li glacial gigantes Uran e Neptun; Ceres e altri corpores subsequentmen reconosset de esser asteroides; e Pluto, subsequentmen trovat esser li max grand membre de colection de glacial corpores savet quam li cintura de Kuiper. Li decovrition de altri grand objectes in li cintura de Kuiper, precipue Eris, comeniciat debatte pri qualmen a definir exactmen un planete. Li Union Astronomic International adoptet un standarde in quel li quar terrestri e quar gigant planetes qualifica, ma posi Ceres, Pluto, e Eris in li categorie de nani planete,[1][2][3] benque multi planetari scientistes ha continua de usar li término planete plu largmen.[4]
Plu avanses in astronomie ductet al decovrition de plu quam quin mill planetes extern li Solar System, nominat exoplanetes. Tis include calid Jupiteres — gigant planetes que orbita proxim lor stelles — simil 51 Pegasi b, super-Terras simil Gliese 581c que have masses inter to de Terra e Neptun; e planetes plu micri quam Terra, simil Kepler-20e. Multiplic exoplanetes ha esset trovat de orbitar in li habitabil zones de lor stelles, ma Terra remane li sol planete in presente savet a suportar vive.