José Madrazo y Agudo

espainiar margolaria From Wikipedia, the free encyclopedia

José Madrazo y Agudo

Jose de Madrazo (Santander, 1781eko apirilaren 22a - Madril, 1859ko maiatzaren 8a), espainiar margolaria.

Datu azkarrak ganberako margolari, Bizitza ...
José Madrazo y Agudo
José Madrazoren autoerretratua Irudi gehiago
ganberako margolari

Bizitza
JaiotzaSantander, 1781eko apirilaren 22a
Herrialdea Espainia
HeriotzaMadril, 1859ko maiatzaren 8a (78 urte)
Hobiratze lekuaSacramental de San Ginés y San Luis (en)
Familia
Ezkontidea(k)Isabel Kuntz y Valentini (en)
Seme-alabak
Familia
Hezkuntza
HeziketaSan Fernandoko Arte Ederren Errege Akademia
Hizkuntzakgaztelania
Irakaslea(k)Gregorio Ferro (en)
Jacques-Louis David
Ikaslea(k)
Jarduerak
Jarduerakmargolaria eta litografoa
Mugimenduaneoklasizismoa
Genero artistikoaerretratua

Itxi

Biografia

Daviden ikasle izan zen. Erroman Karlos IV.ak bere margolari izendatu zuen 1816an, eta hiru urte geroago Madrilera itzuli zen. Eragin handia izan zuen bere garaiko margolari gazteengan. Historiako genero klasikoko gaiak margotu zituen gehienbat (La muerte de Viriato, Disputa de griegos y troyanos por el cadáver de Patroclo, La muerte de Lucrecia). Erlijio-gaiak ere margotu zituen (Virgen con el Niño, Palacio de Aranjuez). Hala ere, erretratuak eman zion ospe handiena: Carini printzesa, Fernando VII. zaldi gainean, Vilchesko kondea (1827) etab.

Obra

  • Jesús en casa de Anás (1803).
  • Jesús ante el Sumo Sacerdote (1805).
  • La muerte de Viriato (1814, 1813, Pradoko museoa), neoklasizismo espainiarraren lan ezagunetariko bat da.
  • El Amor Divino y el Amor Profano (1813, Pradoko museoa).
  • La aurora (1819).
  • El crepúsculo (1819).
  • Retrato de Fernando VII, a caballo (1821).
  • Sagrada Familia (1839).
  • Autorretrato (1840 inguru).
  • Tomás Cortina, consultor general de la Casa Real y Patrimonio (1851, Jaéngo Museoa).

Erreferentziak

Kanpo estekak

Wikimedia Commonsen badira fitxategi gehiago, gai hau dutenak: José Madrazo y Agudo Aldatu lotura Wikidatan
Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.